Revista presei internaționale: negocierile de aderare la UE cu Ucraina și alte state candidate
Presa internațională își concentrează atenția asupra summit-ului de două zile al Consiliului European care începe azi la Bruxelles. Ziarele analizează șansele atingerii unui compromis pe tema începerii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană atât cu Ucraina, cât și cu alte state candidate la aderare. Cum descrie presa situația politică înaintea summit-ului liderilor țărilor membre, a aflat Lidia Petrenco.
Majoritatea publicațiilor europene prevestesc un summit extrem de anevoios al Consiliului European, care începe azi la Bruxelles. Reuters remarcă atitudinea ostilă a premierului Ungariei Victor Orban față de inițiativa de a deschide negocierile de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina. Agenția de presă subliniază că Orban a repetat în ajunul summit-ului că-și menține poziția deoarece Ucraina nu a realizat toate reformele necesare pentru a-i fi deschisă calea către negocieri. Reuters notează că președintele Comisiei
Europene, Ursula Von der Leyen, a ținut să-i reproșeze în aceeași zi premierului maghiar că ignoră meritele autorităților de la Kiev. Într-un discurs ținut în Parlamentul European, Von der Leyen a declarat că din noiembrie până acum, Kievul a îndeplinit trei din cele patru recomandări la care avea restanțe, adopând la insistența Ungariei chiar și legislația cu privire la minoritățile naționale. Singura recomandare pe care urmează s-o îndeplinească rămâne adoptarea legii privind deoligarhizarea, a precizat șefa executivului european, citată de Reuters. Anterior, mai multe publicații au citat diplomați europeni, potrivit cărora, refuzul uneia dintre țările membre de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina, ar bloca și demararea negocierilor cu Republica Moldova, ambele state fiind tratate la pachet în parcursul lor de integrare europeană.
Apelul președintelui Comisiei Europene făcut înaintea summitului Consiliului European a fost susținut de majoritatea europarlamentarilor, remarcă publicațiile occidentale. Euroactiv evidențiază mesajul Parlamentului European transmis ieri Ungariei printr-o rezoluție în care este acuzată că obstrucționează procesul de extindere a Uniunii Europene. Euroactiv subliniază că europarlamentarii au cerut Consiliului European deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova și au avertizat în același timp asupra consecințelor negative pe care le-ar avea preluarea de către Ungaria a președinției Consiliului în iulie 2024.
„Mită” pentru Orban, titrează publicația Unian asociind deblocarea unei sume de 10 miliarde de euro din bugetul comunitar pentru Ungaria cu încercarea de a o convinge să renunțe în schimb la retorica anti-ucraineană la summit-ul Consiliului European. Publicația subliniază că cele 10 miliarde de euro au fost dezghețate în urma unor reforme în justiție fiind vorba de a treia parte din fondurile destinate Ungariei, dar blocate anul trecut din cauza încălcării normelor statului de drept și corupției din țară. Totuși, ziariștii Unian admit că deblocarea unei părți a acestor fonduri ar putea fi formula de compromis pentru a determina Ungaria să accepte deschiderea negocierilor de aderarel la Uniunea Europeană cu Ucraina și în același timp, susținerea unui nou sprijin de 50 de miliarde de euro pentru a ajuta Kievul să facă față agresiunii militare ruse.
Incert rămâne deocamdată și sprijinul așteptat de Kiev din partea Statelor Unite. Totuși, după vizita președintelui Ucrainei la Washington, apar primele semnale pozitive privind viitoarea asistență militară, scrie Bloomberg. Publicația dezvăluie că după ce președintele american Joe Biden a propus modificări la legea privind securitatea frontierei, perspectivele unui acord dintre republicani și democrați asupra sprijinului pentru Ucraina s-au îmbunătățit. Potrivit ziarului american, republicanii ar fi acceptat propunerea lui Biden, privind extinderea condițiilor de deportare a imigranților ilegali, însă au insistat că această măsură nu e suficientă. În același timp, republicanul din Ohio, James David Vance, a remarcat pentru Bloomberg că intervenția Casei Albă în această problemă, „a clarificat puțin lucrurile”. Însă tot el, a recunoscut că va mai fi nevoie de timp pentru a se ajunge la un acord.
