Peste 140 de persoane au fost identificate fără contract individual de muncă în urma controalelor efectuate la agenții economici
Peste 140 de persoane au fost identificate fără contract individual de muncă în urma a peste 300 de controale efectuate la agenții economici, declară reprezentanții Inspectoratului de Stat al Muncii. Potrivit acestora, în 70 la sută de cazuri, munca a fost legalizată. Acțiunile fac parte dintr-o campanie care își propune să combată fenomenul muncii la negru.
Cele mai multe persoane fără contract legal de muncă au fost identificate în domeniul Horeca, urmat de serviciul de pază și protecție și transportul de pasageri în regim de taximetrie, a declarat directorul Inspectoratului de Stat al Muncii, Cătălin Țacu, într-un interviu pentru Radio Moldova. Potrivit funcționarului, 70 la sută dintre salariații care prestau muncă nedeclarată au fost legalizați prin semnarea unui contract de muncă, un număr care ar putea crește în următoarea perioadă.
„De la începutul lunii noiembrie și până în prezent, am desfășurat peste 300 de controale, iar până la acest moment am identificat 143 de persoane care lucrau fără contract individual de muncă. Acești 143 de lucrători pentru care s-au încheiat documente de control au fost depistați la 47 de angajatori, iar dintre aceste persoane, aproximativ 70% au fost legalizate. Prin reforma la care s-a angajat Ministerul Muncii și Protecției Sociale, inclusiv prin modificările legislative care s-au produs și acțiunile de control inopinate pe care Inspectoratul de Stat al Muncii le poate desfășura începând cu luna iulie, sperăm să transmitem un mesaj pe care să-l audă în primul rând angajatorii. Campania va continua și în perioada următoare, căci scopul nostru este în primul rând de a normaliza, de a legaliza situațiile pe care le constatăm în acțiune de control, dar în același timp este să transmitem un mesaj către toți angajatorii, că această conduită nu este una corectă și că este necesar și benefic pentru propriile lor afaceri să utilizeze muncă doar cu forme legale de angajare”, a declarat Cătălin Țacu.
Referindu-se la cauzele care conduc la amploarea fenomenului, Cătălin Țacu a remarcat nivelul de salarizare redus. Acest lucru îi determină pe oameni să accepte orice condiții pentru a obține resursele necesare întreținerii și conștientizează mai târziu efectele negative ale acestei practici.
Cătălin Țacu a mai spus că acțiunea de combatere a muncii nedeclarate a început întârziat în Republica Moldova comparativ cu România, care luptă deja de câțiva ani cu acest fenomen, iar acum se înregistrează mai puține cazuri. Totuși, comparativ cu țara noastră în România există sisteme de monitorizare a angajatorilor, un registru general de evidență a salariaților, ceea ce permite verificarea fără controale inopinate.
Amintim că datele Biroului Național de Statistică relevă o creștere a numărului de persoane care activează informal. Această practică este mai frecventă în rândul bărbaților, decât printre femei. Cei mai mulți salariați lucrează informal în agricultură, care constituie peste 74 la sută, urmată de domeniul construcțiilor cu 10,4 procente, industrie - 4 procente și comerț - 2 procente. Autoritățile estimează că numărul celor care lucrează informal ar constitui aproximativ 200 de mii.
