REVISTA PRESEI // Procesul de aderare europeană; retragerea Comratului din grupul parlamentar privind Găgăuzia; criza din învățământ
Ce urmează în procesul de aderare și cât ar putea dura; consecințele retragerii Comratului din grupul parlamentar privind Găgăuzia și criza de cadre din învățământ - sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Europa Liberă relatează că declarația summit-ului de la Bruxelles prevede o nouă evaluare a îndeplinirii de către Republica Moldova și Ucraina a recomandărilor primite de la Comisia Europeană, în noiembrie, înainte ca negocierile de aderare să demareze cu adevărat. Evaluarea va veni probabil în martie, iar Republica Moldova și Ucraina speră să fie pozitivă și privesc deocamdată spre primăvară ca la momentul adevăratei începeri a negocierilor. Republica Moldova a spus deja că din noiembrie și până acum a și lichidat câteva restanțe. Adversarul primirii Ucrainei, premierul Ungariei, Viktor Orban, care nu se lasă cu una, cu două, îi poate bloca din nou progresul la primăvară opunându-se prin veto unei constatări că și-a făcut „temele pentru acasă”. Dacă deciziile politice de până acum privind aderarea Republicii Moldova și Ucrainei s-au luat la pachet și rapid, negocierile propriu-zise sunt individuale și pot fi îndelungate. Sfârșitul acestui periplu complicat și poate lung, aderarea propriu-zisă, ar trebui însă să găsească cele două state din nou împreună. Cât va dura procesul aderării, nimeni nu știe exact, dar este puțin probabil ca negocierile propriu-zise să fie accelerate.
Într-un interviu pentru Moldova 1, directorul adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Mihai Mogîldea, afirmă că este greu de anticipat termenul încheierii negocierilor de aderare, dar admite că termenul ambițios promovat de autoritățile de la Chișinău – anul 2030 - ar putea, în principiu, să devină realitate, dacă reformele care sunt necesare vor fi implementate cu succes. Potrivit expertului, în următoarele trei luni, din ianuarie și până în martie, Comisia Europeană urmează să pregătească cadrul de negocieri pentru Republica Moldova. În această perioadă vor avea loc și așa-numitele sesiuni informative, ca parte a acestui proces de examinare a legislației Republicii Moldova și a conformității acesteia cu legislația europeană. După ce se vor încheia aceste sesiuni, după ce va fi agreat cadrul de negocieri, în luna martie ar urma să aibă loc prima conferință interguvernamentală, care va da startul la nivel politic celei de-a doua etape a procesului de examinare a legislației, care constă în sesiunile bilaterale pe capitolele de negocieri.
Într-un editorial pe agora.md, politologul Laurențiu Pleșca, notează că după decizia istorică, urmează lungi negocieri cu Uniunea Europeană, iar Guvernul de la Chișinău are pregătite 35 de grupuri de lucru interministeriale, pentru a implementa acquis-ul comunitar și a reformele de care Republica Moldova are mare nevoie. Prioritare fiind justiția, contracararea corupției și pachetul de deoligarhizare. Potrivit lui, trebuie să avansăm foarte mult în prima jumătate a anului 2024, până la alegerile europene, cât încă ne bucurăm de susținerea plenară a actualului mandat al Uniunii Europene, dar și de susținerea liderilor europeni. La fel de important este să avem aceeași susținere și după alegerile europene din iunie 2024, când s-ar putea schimba garnitura politică. Politologul se arată încrezător că, în următorii ani, Republica Moldova va primi și o dată țintă în care ar putea adera la Uniunea Europeană, iar acesta ar putea fi dezideratul ambițios anunțat de președinta, Maia Sandu, în anul 2030.
Editorialistul Ziarului Național Nicolae Negru notează că după o decizie istorică de începere a negocierilor, trebuie să urmeze un proces de reforme istorice, integrarea propriu-zisă. Sărbătorind în mod justificat acest eveniment epic, să nu uităm că drumul e lung și anevoios, atât de lung și anevoios, încât greul reformelor de până acum s-ar putea să ni se pară mult prea exagerat, floare la ureche. Competența va fi solicitată ca niciodată. Decizia Consiliului European nu pune capăt războiului, dar apropie mult victoria Ucrainei în lupta ei pentru supraviețuire ca stat. Comentatorul se întreabă dacă ne scoate această decizie din sfera de influență a Rusiei și îndeamnă să nu ne grăbim cu concluziile, războiul, inclusiv cel hibrid, nu s-a încheiat, Putin, irațional, rănit în orgoliul său bolnav, nu va ceda ușor, nu va depune armele diversiunii, demonizarea guvernării PAS nu va înceta, ci se va înteți, iar instituțiile statului, societatea trebuie să fie pregătite pentru aceasta.
TV8 îl citează pe europarlamentarul Siegfried Mureșan spunând că durata negocierilor de aderare va depinde de ritmul cu care sunt implementate reformele la Chișinău. Dacă reformele vor continua în următorii ani cu același ritm cu care au mers până acum, dacă vom avea în continuare guvernare pro-europeană și președintă pro-europeană, cred că Republica Moldova poate adera în câțiva ani, afirmă Mureșan. Cel mai important este ca Republica Moldova să facă exact ceea ce spune, să își respecte angajamentele, să își respecte promisiunile, așa cum a făcut-o în ultimii doi ani, mai afirmă eurodeputatul.
TVR Moldova îl citează pe un alt europarlamentar român, Dragoș Tudorache, care speră că la Chișinău se realizeze pe deplin nu doar importanța istorică a deciziei deschiderii negocierilor, ci și cât de mult investește Europa în acest demers. Ceea ce trebuie să se vadă de acum încolo este angajamentul pe care Republica Moldova, prin instituțiile sale, îl va avea și modul în care se pregătește pentru negocieri. De acum începe munca, subliniază politicianul. El precizează că eforturile Republicii Moldova vor fi sprijinite prin diverse programe, instrumente de finanțare și mecanisme de sprijin noi, care devin disponibile odată cu începerea negocierilor. Schimbările vor veni, dar în timp, trebuie multă răbdare, multă muncă și efort, precizează europarlamentarul.
Radio Chișinău îl citează pe analistul politic Ion Tăbârță spunând că deschiderea negocierilor de aderare marchează ieșirea Republicii Moldova din perioada de tranziție spre democrație. Procesele care vor urma după vor avea un impact pozitiv asupra dezvoltării instituțiilor statului și asupra bunăstării cetățenilor. Va fi complicat, este foarte mult de lucru, dar cu suportul financiar și de expertiză din partea Uniunii Europene Republica Moldova se va mișca rapid, dacă va exista și voință politică pe intern, menționează analistul. Și în opinia expertului de politică externă Mihai Isac capacitatea Republicii Moldova de a deveni membru cu drepturi depline va depinde, în continuare, de clasa politică și de faptul dacă la următoarele cicluri electorale în fruntea statului se vor menține forțe pro-europene.
Newsmaker.md] analizează eventualele consecințe ale deciziei Adunării Populare de la Comrat de a se retrage din grupul de lucru parlamentar privind Găgăuzia invocând inutilitatea și ineficiența acestuia. Expertul WatchDog Andrei Curăraru consideră că decizia Comratului este o mișcare clasică a politicienilor găgăuzi atunci când doresc să atragă atenția asupra lor. Expertul nu anticipează mari consecințe, dar subliniază relația conflictuală dintre Chișinău și Comrat și lipsa unor eventuale soluții deocamdată. Directorul portalului laf.md de la Comrat, Vitalii Gaidarji, consideră că decizia Adunării Populare este o încercare de a exercita presiuni asupra autorităților centrale din partea grupului președintelui Adunării, Dmitri Constantinov, care este un apropiat al fugarului Ilan Șor. Vedem că Găgăuzia deja este izolată politic și diplomatic, iar decizia Adunării Populare agravează și mai mult relațiile și nu este altceva decât o continuare a politicii lui Șor, crede jurnalistul.
Deschide.md îl citează pe ministrul Educației Dan Perciun atenționând că sistemul de învățământ duce lipsă de 7 mii de cadre didactice și că este nevoie de 30 de ani pentru a acoperi acest deficit. Audiat în plenul Parlamentului, ministrul a precizat că deși anual sunt în medie o mie de absolvenți ai științelor educației, doar 200 dintre ei vin să se angajeze în sistem. Totodată, din numărul total de profesori care activează, circa 30% sunt pensionari. Aceasta înseamnă că fără intervenții majore din partea statului lucrurile se vor agrava, a declarat Perciun. El a anunțat că pe lângă majorările salariale cu 15%, începând de anul viitor, va fi aprobat primul pachet pe debirocratizare. Vor fi sistate toate evaluările externe ale instituțiilor de învățământ, pentru că acestea nu produc rezultate, dar solicită foarte mult timp pentru formalități. De asemenea, ministerul Educației va propune introducerea unor alocații pentru cadrele didactice în cazul în care vor să facă sau sunt nevoite să facă tranziția într-o instituție de învățământ alăturată.
Ziarul de Gardă îl citează pe noul director adjunct al Centrului Național Anticorupție (CNA) Alexandru Savca, care exclude că poate afecta imaginea CNA prin faptul că este absolvent al Academiei Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB). El susține că este un patriot al țării și precizează că după absolvirea liceului din orașul Edineț a fost încadrat în Serviciul de Informații și Securitate (SIS). În 2000, la discreția conducerii de atunci a SIS a fost trimis la studii de perfecționare în Federația Rusă, la FSB. O parte din colegi au fost trimiși la Moscova, o parte la București. Nu a depins de noi, precizează acesta. El spune că a studiat la Academia FSB cinci ani, după care a revenit la SIS continuându-și activitatea și neagă că ar avea și cetățenia rusă. Vicepreședinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Veronica Roșca, declara anterior că Alexandru Savca a fost verificat riguros de către SIS și că toate avizele necesare din partea unor instituții de stat „au venit în termen și sunt conforme”.
Politik.md informează că Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a propus Guvernului și Parlamentului mai multe modificări la Codul transporturilor rutiere. Transportatorii propun ca programele de transport național să fie conforme cerințelor UE, în special modul de deschidere a rutelor și liberalizarea programelor de transport internațional. Ei mai cer ca sistemul unic de vânzare a biletelor să fie exclus din proiectul de lege sau să fie modificat similar legislației României. Transportatorii insistă ca acest sistem de vânzare a biletelor să fie racordat la Serviciul Fiscal de Stat și nu la ANTA, pentru că, spun ei, ANTA va contracta o companie care să gestioneze sistemul, iar transportatorii vor fi obligați să achite un comision din contul operatorilor de transport, costurile fiind estimate la 50 de milioane de lei. Operatorii de transport au anunțat că în cazul ignorării acestor solicitări ei vor relua protestele prin sistarea rutelor regulate și organizarea protestelor regulate în PMAN pe tot parcursul anului viitor.
