Revista presei: ecologia, agricultura, statul de drept, justiția și economia, printre capitolele de aderare cele mai dificile de negociat
Donatorii fictivi din listele partidelor afiliate lui Șor și MAN-ului, lui Ceban, ecologia, agricultura, justiția și economia, printre cele mai dificile de negociat capitole de aderare și creșterea avalanșei de falsuri mediatice, sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
TV8 dezvăluie într-o nouă investigație cum au adunat bani pentru campania electorală din noiembrie partidele lidere la capitolul donații colectate de la cetățeni, și anume cele afiliate lui Șor și Mișcarea Alternativă Națională a lui Ion Ceban. Majoritatea celor care au donat pentru partidul edilului capitalei sunt angajați ai unor instituții aflate în subordinea Primăriei Chișinău. În unele instituții angajații au donat bani în mod organizat - în aceeași zi, sume identice. În unele cazuri, donatorii nici nu știau despre donația făcută. Donațiile concentrate făcute de către angajații instituțiilor subordonate Primăriei, creează suspiciuni de utilizare a resurselor administrative, dar o astfel de încălcare poate fi sancționată doar de organele de drept, precizează vicepreședintele CEC, Pavel Postica. În cazul Partidului Renaștere, o treime din donatori sunt pensionari sau studenți. În listă se regăsesc și donatori fictivi de la Comrat. Printre principalii donatori ai Partidului Șansă, exclus din cursă, au fost angajații companiilor afiliate lui Șor. Având suficiente suspiciuni legate de finanțarea acestui partid, CEC a inițiat un control. Vor fi verificate absolut toate donațiile și absolut toate persoanele care le-au făcut, afirmă Pavel Postica precizând că rezultatele verificărilor ar putea fi la mijlocul lunii ianuarie.
Moldova 1 relatează că sute de oameni din toate colțurile țării s-au adunat duminică seara în scuarul Președinției pentru a sărbători „Moldova Europeană”. Evenimentul a fost organizat la inițiativa șefei statului Maia Sandu pentru a celebra decizia Consiliului European de a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană. În discursul său, Maia Sandu a mulțumit statelor membre ale Uniunii Europene, și în special României, pentru votul de încredere și suportul acordat. De acum încolo, depinde doar de noi dacă drumul va fi scurt sau lung. Avem două sarcini majore: să construim un stat cu adevărat european care are grijă de cetățenii săi, care poate să-i protejeze, și să construim o societate cu adevărat europeană, unde oamenii trăiesc în armonie și se respectă reciproc și unde toți contribuie la binele comun, a menționat șefa statului. Șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Jānis Mažeiks, a declarat că decizia deschiderii negocierilor reflectă determinarea moldovenilor în acest proces, cât și angajamentul UE de a-și realiza promisiunile.
ProTV Chișinău îl citează pe analistul politic de la București, Cristian Pârvulescu, spunând că ecologia, agricultura, statul de drept, justiția și economia vor fi printre capitolele de aderare cele mai dificile de negociat. Potrivit lui, aceste domenii sunt printre cele mai complexe, iar Chișinăul încă înregistrează restanțe mari. El spune că Republica Moldova are însă și un avantaj indiscutabil care o va ajuta să încheie relativ rapid toate procedurile, și anume faptul că legislația comunitară este deja tradusă în limba română. Directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, notează că UE va pune la dispoziție fonduri de preaderare pentru implementarea procesului de reforme. Aceste fonduri vor fi monitorizate și evaluate. Urmează să întărim instituțiile statului ca să administreze corect aceste fonduri, să ne creștem capacitatea de absorbție și să ne asigurăm că aceste fonduri nu sunt fraudate, nu sunt folosite incorect. Expertul subliniază în context restanțele din justiție și lupta împotriva corupției și precizează că instituțiile de drept vor trebui sa coopereze cu instituțiile Uniunii Europene, Oficiul Antifraudă sau Parchetul European pentru a preveni cazurile de corupție sau pentru sancționarea abuzurilor de administrare a fondurilor.
TVR Moldova îl citează pe europarlamentarul Sigfried Mureșan spunând că termenul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar fi putea fi aproximativ șase ani, timp în care guvernarea de la Chișinău trebuie să înregistreze progrese enorme pentru a fi gata să devină oficial stat membru al Uniunii Europene. El precizează că procesul de aderare va fi unul complex. Comisia Europeană trebuie să pregătească cadrul legal de negocieri. Următoarea etapă va fi o conferință interguvernamentală unde pe picior de egalitate Republica Moldova și UE să deschidă negocierile conform cadrului pregătit de Comisia Europeană. Mai apoi experții din ministere și directoratele Comisiei Europene vor negocia în următoarele luni capitol cu capitol. După reforme și încheierea negocierilor, Comisia Europeană va emite o opinie privind gradul de pregătire al țării pentru aderare. În baza acesteia, statele membre vor trebui să decidă unanim încheierea negocierilor, iar Parlamentul European - să ofere acordul său. Ultimul pas este semnarea și ratificarea Tratatului de Aderare.
Editorialistul Gazetei de Chișinău, Mircea V. Ciobanu, notează că decizia deschiderii negocierilor de aderare trebuie interpretată și ca un avans și subliniază că greul abia urmează să înceapă. Știm câți neprieteni avem în acest parcurs, dar nu avem voie să ratăm șansa. Având în vedere că e nevoie de implicare plenară a tuturor instituțiilor, o bună idee ar fi inaugurarea unui centru (prezidențial) de monitorizare a acțiunilor integratoare, care ar propune strategii și ar urmări parcursul, ar grăbi procesul oriunde se va constata o întârziere și ar penaliza dur orice sabotaj, crede comentatorul. Potrivit lui, dacă vom rata negocierile, se va întâmpla din cauza leneșilor, a incompetenților, a profitorilor. Acum, mai mult decât niciodată, avem nevoie de oameni ai faptei. Asumându-și riscuri, dar schimbând lucrurile Numai astfel ne vom apropia de lumea civilizată: scăpând, cu toții, de năravurile trecutului. Și, mai ales, de cei care slujesc intereselor străine.
Într-un podcast la Ziarul de Gardă, directorul Asociației Presei Independente, Petru Macovei, observă o creștere a avalanșei de falsuri mediatice și estimează o creștere și mai pronunțată în următorii doi ani electorali, cu miză foarte mare. Federația Rusă nu va renunța la încercările sale de a menține Republica Moldova în zona sa de influență și de a schimba guvernarea pro-europeană având mai multe entități pregătite pentru a încerca să dinamiteze situația din țară. Mai ales că, odată cu decizia începerii negocierilor de aderare, lucrurile au devenit mult mai clare și mai tranșante. Potrivit expertului, va fi nevoie de o consolidare a eforturilor de luptă împotriva dezinformării și, mai ales, de prevenire a valurilor de dezinformare. Marea problemă e că noi muncim în regim de pompieri, mai întâi se întâmplă dezinformarea și apoi ne gândim cum să acționăm, explică Macovei. Potrivit lui, optica trebuie schimbată, iar Centrul de Comunicare strategică și combatere a dezinformării, recent instituit, ar trebui să se concentreze pe prevenirea anumitor valuri de dezinformări prin analiza informațiilor, datelor și surselor, canalelor prin care are loc acestea, să pună un diagnostic și să trateze dezinformarea înainte va ea sa devină virală, totodată să consolideze reziliența instituțiilor publice împotriva atacurilor de dezinformare și să ajute cetățenii să fie mai bine informați.
În corespondența sa pentru dw.com, scriitorul Vitalie Ciobanu scrie despre spectacolul „1946” montat de regizorul Slava Sambriș la Teatrul Republican Luceafărul din Chișinău și care este despre una dintre marile represiuni ale regimului sovietic în Basarabia: foametea din 1946-1947. Nu e un spectacol oarecare. Nu e făcut după o piesă cu preliminarii, intrigă și deznodământ. Nu poți miza pe partituri actoricești remarcabile, pe efecte care să ia ochii publicului. Pe un decor fastuos sau măcar ingenios, pe machiaj și costume strălucitoare. Totul în acest spectacol desfide esteticul, „frumosul”, fascinantul. Nu se putea alege aici decât o formulă regizorală sobră, austeră. Câteva fundaluri cu case țărănești, cerdac, pridvor, prispe, ziduri de piatră... Și familii încremenite în fața aparatului de fotografiat, notează scriitorul. E o narațiune a ororilor. Nu-ți vine să aplauzi la sfârșitul acestui spectacol, rămâi mut și cutremurat, conchide Ciobanu.
TV Nord din Bălți publică un reportaj din satul Țîra, raionul Florești unde mai rămân 15 bordeie locuibile, celelalte fiind abandonate sau distruse. De e ger sau de e arșiță, bordeiele sunt numai bune pentru a te adăposti. În camerele mici, dar spațioase, de încape și o oaste de copii, au crescut cel puțin câte cinci generații. Familia Popovschi a moștenit bordeiul de la părinți. Chiar dacă nu mai locuiește în el, familia spune că în fiecare primăvară îl văruiește, menține ordinea și curățenia și că nu intenționează să-l demoleze pentru că e un loc sfânt, o amintire de la părinți. O altă locuitoare a satului Mariei Fiodorovici și-a transformat bașcuța într-un adevărat muzeu al familiei, aici sunt adunate fotografii cu oameni dragi, covoare țesute, iar la locul de cinste, stă icoana.
