Revista presei internaționale: planurile militare ale armatei ucrainene împotriva trupelor ruse
Ce planuri militare are armata ucraineană în viitorul apropiat împotriva trupelor ruse de ocupație? Ce întreprind aliații occidentali pentru a debloca sprijinul militar și financiar pentru Ucraina? - sunt întrebări la care încearcă să răspundă mai multe publicații internaționale în ajunul conferinței anuale de presă pe care urmează s-o țină azi, în condiții de maximă securitate, președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy. Lidia Petrenco vine cu un rezumat al celor mai importante articole rezervate acestor și altor subiecte în presa internațională.
Forțele Armate ale Ucrainei au fost nevoite să reducă intensitatea operațiunilor militare împotriva trupelor ruse din cauza lipsei de obuze de artilerie. Aceste dezvăluiri au fost făcute pentru Reuters de generalul de brigadă Alexander Tarnavsky. Potrivit acestuia, armata ucraineană se confruntă cu o criză de muniție pe toată linia frontului. În aceste condiții, unele trupe din sud-estul țări au intrat în defensivă, altele încercând să avanseze. Tarnavsky a precizat că și trupele ruse duc lipsă de muniții, dar nu a oferit detalii, notează Reuters.
Informațiile dezvăluite de generalul Tarnavsky vin pe fondul avansării mai multor supoziții contradictorii în presa internațională privind planurile armatei ucrainene în viitorul apropiat. Luni, în timpul unei conversații cu jurnaliștii, comandantul-șef al Forțelor Armate Valery Zaluzhny a spus că nu poate comenta planurile militare, transmite RBC-Ucraina.
„Acesta este un război, nu pot spune ce plănuiesc. Altfel, va fi un spectacol - nu un război, al cărui preț sunt vieți omenești”, a declarat Zaluzhny citat de aceeași publicație.
Nu există un răspuns clar la întrebarea dacă are sau nu armata ucraineană un plan privind următoarele operațiuni militare, scrie BBC. Potrivit publicației, comandantul șef Valery Zaluzhny a prezentat în toamnă propuneri la sediul comandamentului central cu privire la ajustarea planului militar strategic. Dar acestea sunt revizuite periodic în funcție de schimbările situației de pe front, subliniază BBC. Și asta nu e tot, notează publicația precizând că este imposibil de a face calcule corecte fără a înțelege exact câte arme și obuze va primi Ucraina anul viitor. Din septembrie, Occidentul a redus semnificativ volumul asistenței militare pentru Ucraina și există riscul ca anul viitor această asistență să scadă în continuare, conchide BBC.
Prognoze pesimiste pentru armata ucraineană are și președintele ceh Petr Pavel. Într-un interviu acordat Seznam Zpravy, fostul general a declarat că în 2024 vor avea loc schimbări semnificative în evoluția războiului ruso-ucrainean, care va depinde direct de alegerile prezidențiale din Federația Rusă și Statele Unite ale Americii. ”Dacă Vladimir Putin câștigă în Rusia fără surprize, atunci în Statele Unite rezultatul alegerilor nu este atât de clar... Președintele Putin a spus absolut clar că nu se poate vorbi despre negocieri de pace până la rezultatul alegerilor din Statele Unite... Putin speră acum că Trump va câștiga alegerile și va opri sprijinul pentru Kiev indiferent ce vor spune Ucraina sau restul Europei. Putin vrea un compromis care să-i readucă Rusiei statutul său de jucător cheie, care să-i determine pe ceilalți actori geopolitici să se împace cu el”, a declarat Petr Pavel pentru Seznam Zpravy.
Pe fondul crizei de muniție cu care se confruntă Ucraina, Casa Albă trage un nou semnal de alarmă, transmite Politico. Publicația face referire la avertismentul transmis de purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, John Kirby, potrivit căruia Washingtonul va rămâne fără fonduri pentru finanțarea Ucrainei în decembrie, în cazul în care Congresul nu va lua măsuri de urgență. Kirby a spus că administrația Biden intenționează să anunțe un alt pachet de ajutor militar în decembrie, dar după aceea, finanțarea pentru Ucraina va înceta.
Nici Uniunea Europeană nu a depășit problema legată de asistența economică de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina pe care continuă s-o blocheze Ungaria, transmite Euroactiv. Un summit extraordinar pe această temă va avea loc pe întâi februarie, citează publicația anunțul președintelui Consiliului European, Charles Michel. Publicația amintește că mai mulți oficiali ar pleda pentru activarea articolului 7 din tratatul Uniunii Europene pentru a lipsi Ungaria de dreptul de veto din cauza încălcărilor normelor statului de drept care se atestă în această țară.
Azi, 19 decembrie, la conferința de presă organizată în mod tradițional la sfârșit de an, președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy ar urma să răspundă la multe dintre întrebările legate de evoluția războiului, anticipează Adevărul Ucrainean. Publicația amintește că la conferința ținută pe 24 februarie, la un an de la invazia rusă, Zelenskyy și-a exprimat speranța că războiul nu va dura mai mult de un an.
Pericolul extinderii agresiunii militare ruse spre vest determină țările europene ale NATO să întărească frontiera de est a Alianței Nord-Atlantice, canstată Bild. Publicația analizează planurile Germaniei de a staționa permanent o întreagă brigadă de militari pe teritoriul Lituaniei după ce luni, miniștrii apărării de la Berlin și Vilnus au întocmit programul de dislocare a militarilor germani. ”Pentru prima dată în istoria Republicii Federale Germania, Bundeswehr va staționa permanent pe flancul estic al NATO și, astfel, direct la granița cu imperiul brutal al lui Putin”, citează Bild mesajul transmis de ministrul german al apărării Boris Pistorius. Potrivit publicației, până în 2027, în Lituania urmează să fie relocați 4.000 de soldați germani, care vor locui apoi în țară cel puțin patru ani și vor proteja micul stat NATO de vecinul său ”agresiv”, Rusia.
„Nemții urmează să fie echipați, printre altele, cu un super tanc care nu există în prezent și anume Leopard 2A8. Acesta urmează să fie introdus din 2026 în Batalionul 203 Panzer din Augustdorf (NRW) și apoi mutat cu un alt batalion Panzergrenadier din Bavaria, lângă granița cu Rusia (la aproximativ 80 de kilometri distanță)”, scrie Bild. Ziarul german subliniază însă că până atunci, mai trebuie să se întâmple multe în Lituania.
„Militarii nu vor merge singuri în țara din nord-estul Europei, ci cu familiile lor. De aceea, ei nu ar trebui să trăiască în barăci ca soldații germani staționați în prezent temporar în micul sat Rukla, ci în cele două mari orașe ale țării, Vilnius și Kaunas. Lituania investește milioane de euro pentru a face cât mai confortabilă viața pentru germani”, relatează Bild. „Până în 2026, vom face tot ce putem pentru a face din Lituania o a doua casă pentru 4.000 de soldați germani și familiile acestora. Germanii trebuie să devină noii americani. Toți lituanienii doresc ca o brigadă germană să fie staționată permanent în țara noastră pentru a ne proteja de un atac rusesc asupra unei țări NATO, cu toate consecințele sale teribile”, a declarat pentru Bild șeful Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului lituanian, Žygimantas Pavilionis.
În atenția presei europene revin și tensiunile din Balcani care s-au accentuat o dată în plus după alegerile parlamentare din Serbia, câștigate de partidul progresist și naționalist al președintelui Aleksandar Vucic. La Belgrad au izbucnit proteste de stradă în frunte cu liderii coaliției de opoziție „Serbia împotriva violenței” care acuză guvernarea de fraudarea alegerilor și promit să aducă dovezi, transmite N1. Potrivit publicației sârbe, Vucic neagă că alegerile ar fi fost fraudate și invită anumite partide de opoziție să se alăture viitoarei coaliții de guvernare. În actuala situație, Vucic e nevoit să înfrunte tulburările interne, inclusiv pentru a demonstra Uniunii Europene că Serbia, care aspiră la integrare europeană, respectă principiile democratice, constată N1.
Consecințele crizei din Orientul Mijlociu se extind tot mai mult în întreaga lume, relatează publicațiile internaționale. BBC descrie impactul asupra economiei globale pe care-l are decizia marilor companii petroliere de a-și suspenda toate transporturile de tranzit prin Marea Roșie după o serie de atacuri asupra navelor de către forțele Houthi din Yemen. Rebelii Houthi susținuți de Iran, care sprijină gruparea Hamas, au declarat că vor lansa lovituri cu rachete și drone împotriva oricăror nave străine care se îndreaptă spre Israel, relatează BBC.
„Prin Marea Roșie sunt transportate 10% din produsele de energie ale lumii și 30% din totalul containerelor cu alte mărfuri, dar dacă Rebelii Houthi nu sunt opriți, companiile de transport maritim vor continua să-și devieze navele în jurul Mării Roșii. În astfel de condiții, costurile suplimentare pentru echipaje, combustibil și asigurări ar putea fi puse pe seama consumatorilor”, spune reporterul de afaceri al BBC Vivien Nunis.
