Revista presei: deschiderea negocierilor de aderare; Avizul critic al Comisiei de la Veneția la restricțiile electorale
Deschiderea negocierilor de aderare - o picătură într-un ocean de reforme; (i)reversibilitatea parcursului european; avizul critic al Comisiei de la Veneția la restricțiile electorale și cât de „apărată” intră Republica Moldova în 2024 – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Ipn.md îl citează pe europarlamentarul Siegfried Mureșan explicând ca începerea propriu-zisă a negocierile de aderare este important să se producă în prima parte a anului 2024, pentru că, după aceea, în UE va fi campanie electorală pentru alegerile europarlamentare și un proces de reașezare instituțională. În timp ce Uniunea Europeană va fi, la nivel politic, preocupată de această reașezare, ar fi indicat ca experții la nivel tehnic, din ambele părți, să poată face progrese semnificative. Secretarul de stat al ministerului de Externe, Vladimir Cuc, spune că, în timpul apropiat, urmează să înceapă screening-ul legislației. Această radiografie este un pas indispensabil care se va face în paralel cu implementarea condițiilor restante și cu pregătirea pachetului de extindere, actualizarea Planului Național de Acțiuni și pregătirea echipei de negociatori. Potrivit cercetătoarei, Dorina Baltag, un ingredient-cheie este comunicarea cu cetățenii, acesta fiind chintesența procesului de integrare. Deschiderea negocierilor este doar o picătură într-un mare ocean de reforme, care urmează și care vizează toată lumea, subliniază experta.
Radio Chișinău îl citează pe analistul politic Anatol Țăranu apreciind că, din punct de vedere politic, anul 2023, a fost cu urcușuri și coborâșuri, guvernarea înregistrând progrese, dar și eșecuri, uneori supărătoare. Cea mai mare realizare a fost deschiderea negocierilor de aderare. Partea proastă a lucrurilor este că parcursul european așa și nu a devenit ireversibil. Problemele economice și sociale cu care se confruntă societatea influențează negativ imaginea guvernării proeuropene, care la viitoare alegeri naționale ar putea înregistra un rezultat ce nu va permite ca parcursul european să fie continuat pe aceeași dimensiune precum persistă astăzi în redacția guvernării PAS și președintei Maia Sandu, explică Țăranu.
Într-o emisiune la Vocea Basarabiei, expertul Vladislav Kulminski, director executiv la Institutul pentru Inițiative Strategice, notează că într-un context geopolitic dificil și datorită Ucrainei, în mare parte, Republica Moldova a primit biletul gratis spre Uniunea Europeană, dar asta nu va dura mult. În 2-3 ani de zile Republica Moldova urmează să-și reconfirme ireversibilitatea parcursului european, pentru că la moment nimic nu este ireversibil. Acest parcurs poate fi confirmat sau poate fi deturnat, pentru că redistribuirea spațiului geopolitic va lua amploare având și o anumită finalitate. Federația Rusă niciodată nu se va împăca cu faptul că fosta provincie a plecat din sfera ei de influență, precizează expertul. Pentru el este cert că Republica Moldova ar putea pierde șansa geopolitică și irosi biletul gratuit acordat, dacă în următorii doi ani electorali cetățenii vor alege guvernanți care oscilează între Est și Vest.
Agerpres.ro rezumă avizul Comisiei de la Veneția care apreciază ca fiind excesive restricțiile electorale de a candida impuse în Republica Moldova persoanelor care au legătură cu partidele politice declarate neconstituționale. Deși aceste restricții pot răspunde scopului legitim de a apăra Constituția și integritatea statului, ele nu par a fi pe deplin previzibile și nici nu respectă în totalitate principiul proporționalității, se spune în aviz. Acesta formulează mai multe recomandări pentru a asigura echilibrul între scopul legitim de protejare a ordinii democratice, a securității naționale și necesitatea de a proteja drepturile electorale. Republicii Moldova i se recomandă, între altele, să definească criteriile pentru restricționarea dreptului de a fi ales mai precis și mai restrâns, respectând proporționalitatea. O altă recomandare este să existe dovezi suficiente și relevante, preferabil, probate de instanță, pentru a demonstra că persoanele vizate de restricție se încadrează în condițiile și criteriile stabilite în legislație și să li se ofere posibilitate reală să respingă în fața organelor electorale prezumția privind implicarea lor în activități care au condus la declararea unui partid politic drept neconstituțional.
Moldova 1 îl citează pe expertul în justiție și drept de la comunitatea WatchDog, Andrei Curăraru, spunând că pentru ca restricțiile electorale să funcționeze, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția, ar trebui eficientizate procesele din justiție. Dacă restricția de a candidat se aplică pe o perioadă de trei ani, atunci procesele penale trebuie să dureze mai puțin decât perioada asta, în caz contrar se suspendă acțiunea acestei legi și o face inutilă, pentru că, în baza prezumției de nevinovăție, oamenii s-ar putea bucura în continuare de anumite drepturi, explică expertul. Este clar că Comisia de la Veneția vede oricum rolul sistemului judiciar în acest proces și nu putem să evităm acest lucru. Legiuitorul trebuie să propună o măsură de simplificare, de urgentare a procesului judiciar, sau să delege Curții Anticorupție să se ocupe de acest tip de procese.
Europa Liberă relatează că, în 2023, Armata Națională s-a întărit cu transportatoare blindate, mitraliere, drone și urmează să mai obțină un radar de monitorizare a spațiului aerian. Din cauza schimbărilor geopolitice, bugetul pentru apărare a crescut, urmând să ajungă în 2024 de aproape patru ori mai mare decât acum 10 ani. Însă cheltuielile alocate nu au atins procentul dorit de conducerea ministerului Apărării, de 1-2% din Produsul Intern Brut. În bugetul de stat pentru 2024, guvernarea a alocat aproape 2 miliarde de lei pentru apărare. Suma este cu 3 miliarde de lei mai mică decât necesarul anual al Republicii Moldova care ar făcea-o să scape de armamentul sovietic și să dezvolte Armata Națională. În 2023, prin intermediul Instrumentului European pentru Pace, Republica Moldova a primit 40 de milioane de euro pentru consolidarea capacităților Forțelor Armate. De la începutul invaziei Federației Ruse în Ucraina, ajutorul, prin acest instrument, s-a majorat de la 7 milioane la 87 de milioane de euro.
TVR Moldova citează experți spunând că noua Strategie a Securității Naționale, adoptată recent de Parlament, este una oportună în contextul geopolitic actual în care războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei are implicații grave asupra securității Republicii Moldova. Fostul secretar de Stat la Apărare, Radu Burduja, spune că documentul este unul întârziat și este extrem de important să intre de urgență în vigoare. El observă că între timp se încearcă pornirea unei dezbateri în societare privind statutul de neutralitate care constituie miezul problemei date fiind slăbiciunile sistemului de apărare. Acest statut este depășit, irelevant și o nevoie de o dezbatere în societate privind renunțarea la el, dacă de dorim un stat cu capacitate de apărare avansată. Sunt două căi – fie aderăm la NATO, fie adâncim parteneriatele strategice pe care le avem ca să creăm acea adâncime strategică care ne-ar permite să rezistăm în caz de un atac direct, explică Radu Burduja. Analistul politic Ion Tăbârță subliniază că noua strategie a Securității nu definește clar ce vrea Republica Moldova în relația sa cu NATO și abordează foarte la general amenințările hibride.
Jurnal.md rezumă un raport de monitorizare a activității Parlamentului elaborat de Promo-LEX care constată că în pofida creșterii ușoare a numărului proiectelor de legi consultate și diminuării numărului de acte normative adoptate în lipsa unor avize și expertize, transparența decizională a rămas încă lacunară, iar în anumite etape, chiar grav afectată. Ponderea totală de doar 16,8% de proiecte de legi consultate este încă destul de redusă și insuficientă ca să spunem că există o transparență decizională și un proces eficient de consultări, afirmă analista juridică Mihaela Duca. S-a constatat un decalaj enorm dintre „rata de promovare” a proiectelor depuse de majoritate și cele depuse de opoziție. Niciun proiect de lege care îi avea drept autori doar pe deputații din opoziția parlamentară nu a fost promovat și adoptat. În perioada monitorizată, deputații au continuat să fie principalii autori ai proiectelor legislative, totuși ponderea proiectelor înregistrate de aceștia a scăzut, echivalându-se cu cea a inițiativelor înaintate de Guvern. Este o tendință îmbucurătoare pentru că Guvernul este în măsură să aprecieze cum sunt implementate proiectele și unde sunt cele mai mari deficiențe sau probleme, precizează Mihaela Duca.
TV Nord din Bălți informează că rata de vaccinare în municipiul Bălți este în creștere și relatează cum le-a reușit medicilor să determine oamenii să se imunizeze. Timp de două luni, medicii de familie din Bălți în comun cu societatea civilă au desfășurat o campanie de informare – Pro vaccinare. Specialiștii au mers în peste 120 de instituții din oraș pentru a le vorbi oamenilor despre importanța imunizării. Anul încă nu s-a încheiat dar deja avem indicatori de acoperire vaccinală mai pozitivi față de anul trecut, spune șeful Centrului de Sănătate Publică Bălți, Veaceaslav Chișlari. Vaccinarea este un instrument unic, care oferă oportunitatea de prevenire a unor infecții transmisibile. Nu avem alternative vaccinurilor, nu avem o mai bună modalitate de a convinge oamenii decât a-i informa din diverse perspective, explică președinta Uniunii pentru Echitate și Sănătate, Ala Iațco. În municipiul Bălți se înregistrează o rată de vaccinare de 87%, sub cea recomandată, de minim 95%.
