Corespondență Bruxelles//Cum se va confrunta președinția maghiară a UE cu valorile Uniunii
Un lucru care le dă fiori multora la Bruxelles este faptul că Ungaria lui Viktor Orbán va prelua președinția rotativă a Uniunii Europene în a doua jumătate a anului viitor, 2024. Parlamentul UE a căutat deja să găsească modalități legale pentru a suprima temporar — sau a amâna — această viitoare președinție maghiară a UE.
Într-adevăr, după Spania actualmente (iulie-decembrie 2023) și Belgia (ianuarie-iunie 2024), țările prevăzute a prelua, una după alta, președinția rotativă de șase luni a UE sunt Ungaria (a doua jumătate a anului 2024) și Polonia (prima parte din 2025), altfel zis cele două “democrații iliberale” ale UE, sau cele două “democraturi”, care vor veni una după alta, după foarte pro-europeana Belgie.
Dar ce opțiuni are UE? Comitetul Meijers, un grup de juriști și experți olandezi, a publicat deja un studiu in care expune opțiunile pentru a preveni conflictele de interes și problemele juridice din timpul președințiilor succesive ale Ungariei și Poloniei.
Opțiunea 1: Ungariei și Poloniei să li se ia dosarele sensibile, printr-un acord cu celelalte președinții cu care formează câte un „trio”. Ungaria și Polonia își vor duce la capăt președințiile, dar celelalte țări ar conduce întâlnirile și negocierile în care altminteri ar putea apărea conflicte de interese. (Partenerii în trio ai Ungariei sunt Spania și Belgia; cei ai Poloniei sunt Cipru și Danemarca.)
Opțiunea 2: Amânarea președințiilor Ungariei și/sau Poloniei printr-o decizie a Consiliului, fără a modifica regulile actuale. Studiul susține că țările UE ar putea decide să schimbe ordinea președințiilor, având în vedere că există un precedent (ordinea a fost schimbată de șase ori până acum, mai ales după ce noi țări au aderat la UE).
Opțiunea 3: excluderea de la președinție a celor două țări prin adoptarea unei noi legi pentru a le împiedica să preia președinția, atâta timp cât o procedură privind statul de drept este în curs împotriva lor. O asemenea legislație ar putea fi adoptată cu o majoritate calificată de voturi în Consiliu, susțin autorii.
În practică, e greu de crezut că vreunul din aceste scenarii ar fi altceva decât ficțiune politică. Ungaria tocmai a obținut deblocarea fondurilor pe care Uniunea Europeană le suspendase deoarece Budapesta nu respectă multe din regulile elementare ale statului de drept și, prin felul în care a reușit să blocheze ajutoarele și politica europeană în direcția Ucrainei, Viktor Orbán a reușit — în mare parte prin șantaj — să obișnuiască celelalte capitale cu ideea unei opoziții permanente, din interior.
Autor: Dan Alexe
