ONU: La fiecare două săptămâni dispare o limbă autohtonă
Anul 2023 este primul dintr-un deceniu dedicat limbilor autohtone sau indigene. Decizia Organizației Națiunilor Unite (ONU) de a atenționa mai cu fermitate existența acestor limbi este cauzată de amenințările de dispariție a multor limbi.
„Organizația Națiunilor Unite declară că la fiecare două săptămâni dispare o limbă autohtonă. Națiunile autohtone reprezintă 6% din populația lumii și ele vorbesc 4000 de limbi din cele 6700 cunoscute. Dialogul internațional poate salva câteva dintre ele, mondializarea nu poate. Doar multilateralismul poate fi soluția lumii actuale cu mulțimea de conflicte armate și destabilizări de Guverne și țări, neglijarea naturii, foamea și chiar salvarea limbilor. Într-o lume mondializată, doar respectul reciproc, tradus prin cotidian, prin dialogul internațional poate să ne ducă pe calea dreaptă”, a relatat de la Geneva, Margareta Donos.
Potrivit ONU, în întreaga lume există 370 de milioane de persoane indigene.
În căutarea vieții mai bune sau din cauza intervențiilor în teritoriile lor, populațiile indigene sunt nevoite să emigreze, faptul care duce la dispariția culturilor indigene și stilului lor de viață.
Una dintre problemele principale în acest context este legată de protecția limbilor materne ale popoarelor indigene.
Faptul că limba maternă a persoanelor indigene în țările în care aceste persoane emigrează nu este o limbă oficială sau o limbă de predare la școală duce la dispariția a sute de limbi pe termen lung.
Printre limbile aflate în pericol dispariție se enumeră limba ligurică care face parte din familia limbilor indo-europene și este vorbită în anumite regiuni din Italia, Tamasheq vorbită în Africa, Picardă - o limbă romanică, Karaciai-Balcară vorbită în Caucazul de Nord, greaca pontică, Khorasan – o limbă turcică, găgăuză, tătara crimeeană, Svan vorbită în Georgia, irlandeză, samică, Kurripako vorbită în America Latină, maori vorbită de populația indigenă a Noii Zeelande.
