Revista presei internaționale: confruntările de ultimă oră dintre armata ucraineană și cea rusă; Tensiunile din Serbia
Presa internațională descrie confruntările de ultimă oră dintre armata ucraineană și cea rusă, fiecare dintre ele anunțând noi succese pe câmpul de luptă. În atenția publicațiilor rămân tensiunile din Serbia unde opoziția continuă să denunțe fraudarea alegerilor parlamentare, dar și cele din Orientul Mijlociu unde armata israeliană își continuă ofensiva împotriva grupării Hamas din Fâșia Gaza. Lidia Petrenco a urmărit ce scriu principalele publicații și vine cu detalii.
Aviația ucraineană a lovit noaptea trecută nava de debarcare a flotei ruse Novocerkask, transmit agențiile ucrainene de presă. Ukrinform îl citează pe comandantul Forțelor Aeriene ale Ucrainei, Nikolai Oleschuk, potrivit căruia nava lovită staționa în portul Feodosia din sud-estul peninsulei Crimeea. Publicația notează că Oleschuk nu a precizat ce tip de rachete a folosit armata ucraineană în timpul atacului. Portul Feodosia se află la o distanță de cel puțin 250 de kilometri de cel mai apropiat punct al liniei frontului, ceea ce înseamnă că în cazul unui atac aerian, ținta putea fi lovită doar cu rachete cu rază lungă de acțiune, constată Ukrinform.
Adevărul Ucrainean transmite citând anunțuri apărute pe canalele locale de telegram potrivit cărora atacul aerian a avut loc în jurul orei 3.00 fiind distrusă o navă care transporta muniții din Iran. Publicația postează și o fotografie cu un puternic incendiu izbucnit în portul Feodisia, precizând că atacul a fost confirmat și de administrația locală instalată de Rusia. Atacul survine la câteva zile după ce Ucraina a doborât 5 avioane de luptă rusești în mai puțin de o săptămână, amintesc mai multe publicații ucrainene.
Înaintea atacului asupra portului Feodosia, armata rusă a lansat de pe teritoriul peninsulei Crimeea și din zona Mării Azov un nou val de atacuri cu drone, scrie Adevărul Ucrainean cu referire la un raport al comandamentului militar ucrainean. Potrivit sursei, sistemele de apărare antiaeriană au reuști să doboare 13 din cele 19 drone de producție iraniană care vizau regiunile sudice ale Ucrainei, Odessa și Nicolaev. În urma atacurilor au fost distruse sau avariate câteva depozite ale unor întreprinderi industriale, dar nu s-au înregistrat victime omenești, scrie Adevărul Ucrainean.
BBC analizează situația creată pe linia frontului din sud-estul Ucrainei după ce ieri, ministrul rus al Apărării Serghei Șoigu a anunțat că armata sa a preluat controlul asupra orașului Mariynka. Jurnaliștii notează că forțele ucrainene neagă că ar fi cedat în totalitate localitatea pe care rușii încearcă s-o ocupe încă din 2014. Acum, orașul este distrus, însă ocuparea lui le-ar crea rușilor condiții pentru o ofensivă spre vest, dar și spre sud de-a lungul flancurilor către capul de pod ucrainean din zona Ugledar. Acesta are o mare importanță strategică, ceea ce înseamnă că luptele din zonă se anunță extrem de crâncene, conchide BBC.
Pe fondul creșterii pericolului pe care-l prezintă agresiunea militară rusă, țările Uniunii Europene iau noi decizii pentru întărirea frontierei estice a blocului comunitar. ABC España scrie că guvernul de la Madrid a decis să trimită la începutul anului viitor un contingent militar și armament în Slovacia. Potrivit publicației, misiunea va începe în ianuarie și va implica 600 de soldați spanioli, tancuri Leopard și elicoptere, care vor proteja flancul estic al Alianței Nord-Atlantice.
Europa trebuie să țină Rusia cât mai departe de granițele sale și o poate face doar continuând să sprijine Ucraina. E mesajul transmis de ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky, într-un interviu acordat serviciului de presă de la Praga CTK la care face trimitere České Noviny. Lipavsky a accentuat că asistența militară, umanitară, financiară, politică sau morală acordată Ucrainei, aduce beneficii securității europene. El a subliniat că fără rezistența armatei ucrainene țările Uniunii Europene riscă să-și piardă suveranitatea, iar acest lucru trebui explicat foarte clar populației țărilor blocului comunitar.
Refugiații ucraineni din Marea Britanie devin victimele unei „escrocherii extrem de sofisticate”, relatează The Independent. Potrivit publicației, mulți ucraineni sunt înșelați atunci când încearcă să profite de programul guvernului britanic de asistență pentru refugiați, ”Homes for Ukraine”. Organizațiile caritabile au declarat pentru The Independent că se confruntă cu un număr tot mai mare de cazuri în care criminalii profită de disperarea ucrainenilor pentru a-i forța să plătească sute de lire sterline pentru autorizarea cererilor de călătorie în Regatul Unit oferindu-le vize false. Totuși, grănicerii britanici le oferă vize de șase luni ucrainenilor înșelați, chiar dacă au sosit în Marea Britanie cu vize false. Dar organizațiile caritabile sunt îngrijorate de faptul că, în ciuda furnizării acestor vize de șase luni, mulți ucraineni înșelați rămân încă fără acces la locuințe și alte beneficii, deoarece autoritățile locale consideră că aceste acte nu ar demonstra că ei se află în mod legal pe teritoriul Regatului Unit, conchide The Independent.
Între timp, în capitala Serbiei, Belgrad, continuă protestele de stradă la care susținătorii opoziției denunță fraudarea alegerilor parlamentare din 17 decembrie. Potrivit agenției Reuters, câteva sute de studenți au blocat luni străzile din apropierea clădirii Guvernului după ce duminică mii de oameni au ieșit la acțiuni de protest încheiate cu ciocniri cu poliția. Agenția de presă notează că pe fondul protestelor, președintele Alexander Vucic a decis să se întâlnească cu ambasadorul Rusiei la Belgrad căruia i-a dat asigurări că va face totul „pentru a păstra siguranța cetățenilor și a Serbiei”. Președintele rus Vladimir Putin îl felicitase pe Vucic încă înainte de numărarea totală a voturilor atrage atenția Reuters. Însuși Vucic a învinuit forțe din afara țării pentru provocarea tulburărilor, fără să precizeze care ar fi acestea, mai scrie Reuters.
Liberation relatează că modul în care s-au desfășurat alegerile parlamentare din Serbia a provocat critici din partea observatorilor internaționali, inclusiv din partea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, care a denunțat o serie de „nereguli”. ”Germania a descris presupusa fraudă drept „inacceptabilă” pentru o țară care speră să adere la Uniunea Europeană. Statele Unite au cerut Belgradului să abordeze „preocupările” observatorilor electorali, iar Uniunea Europeană a declarat că „procesul electoral al Serbiei necesită îmbunătățiri tangibile și noi reforme”, enumeră Liberation câteva dintre reacțiile comunității internaționale față de situația post-electorală din Serbia. Ziarul scrie că actuala criză politică scoate în evidență și mai mult poziția pro-rusă a președintelui sârb Alexander Vucic. ”În timp ce războiul din Ucraina a adus mai degrabă țările de la periferia Uniunii Europene mai aproape de Bruxelles, Serbia a urmat calea opusă. Belgradul, care a cochetat de mult cu Moscova și Beijingul, nu aplică niciuna dintre sancțiunile europene împotriva Rusiei”, scrie publicația franceză.
„Toate nemulțumirile și încercările de a destabiliza puterea lui Vucic sunt legate în primul rând de dorința lui fermă de a nu se alătura sancțiunilor anti-ruse”, îl citează Liberation pe ambasadorul rus la Belgrad, Alexander Botsan-Harcenko, după ce a fost primit luni de Aleksandar Vucic. Ziarul notează că puțin mai devreme, Kremlinul învinuise Occidentul că urmărește să destabilizeze situația din țară comparând demonstrațiile din Serbia cu cele de pe Maidanul de la Kiev din 2014, care au dus la venirea la putere a pro-occidentilor în Ucraina. Comparația este făcută și de numeroase conturi pro-europene de pe rețelele de socializare - dovadă a rezonanței deosebite a acestui început de criză politică în contextul conflictului ucrainean, mai scrie Liberation.
Publicațiile internaționale continuă să descrie și tensiunile care persistă în Orientul Mijlociu. ”Războiul împotriva grupării teroriste Hamas este departe de a se termina”, citează The Times of Israel avertismentul transmis luni în parlament de premierul israelian Benjamin Netanyahu după o vizită în Fâșia Gaza. Publicația subliniază că guvernul lui Netanyahu se vede nevoit să continue ofensiva împotriva Hamas inclusiv sub presiunea aliaților, care îi cer să reducă intensitatea atacurilor pentru a evita victime în rândul civililor palestinieni.
