Revista presei internaționale: evoluțiile războiului ruso-ucrainean; Pericolul extinderii conflictului din Orientul Mijlociu
Presa internațională descrie ultimele evoluții ale războiului ruso-ucrainean și semnalează în același timp asupra pericolului în creștere privind extinderea conflictului din Orientul Mijlociu, unde Israelul se angajează să lupte cu mai multe forțe ostile din regiune. Publicațiile acordă o atenție deosebită și deciziei Turciei de a accepta aderarea Suediei la NATO. Lidia Petrenco are amănunte.
BBC descrie evoluția confruntărilor militare din estul Ucrainei care rămâne și cea mai fierbinte zonă de pe linia frontului. Publicația semnalează că Moscova și Kievul oferă informații controversate privind situația din orașul cheie Mariinka din estul Ucrainei, văzută ca o poartă spre Donețk. În timp ce comandantul forțelor armate ucrainene, Valerii Zaluzhnyi, a declarat că forțele sale s-au retras la periferia orașului, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, declară ferm că localitatea a intrat complet sub controlul trupelor ruse. BBC amintește că orașul Mariinka a fost folosit de Ucraina ca barieră defensivă în timpul atacurilor rusești din 2014, în urma cărora a pierdut zone mari din regiunile de est Donețk și Lugansk.
Mai multe ziare analizează consecințele distrugerii navei ruse de debarcare Novocherkassk în urma atacului forțelor aeriene ale Ucrainei lansat în noaptea de luni spre marți. Potrivit Le Figaro, nu e doar o nouă lovitură pentru flota rusă de la Marea Neagră, ci și o provocare serioasă pentru Moscova. Ziarul francez subliniază că Novocherkassk e prima navă distrusă dintre cele 13 nave de fabricație poloneză din aceeași clasă Ropucha, pe care le deținea flota rusă la începutul invaziei. Altele trei au fost avariate în timpul atacurilor anterioare ale armatei ucrainene, dar o bună parte a celor rămase sunt într-un stadiu avansat de uzură, notează Le Figaro. Publicația atrage atenția asupra rolului logistic major pe care-l au aceste nave care transportă armament asigurând aprovizionarea forțelor ruse de ocupație. Și asta mai ales în condițiile în care rutele terestre sunt supuse permanent atacurilor aeriene ale armatei ucrainene, constată Le Figaro. În total, cinci nave mari de debarcare rusești au fost deteriorate sau distruse de ucraineni, rezumă publicația pierderile pricinuite flotei ruse de atacurile ucrainene în cei aproape doi ani de război.
În pofida situației complicate în care se află în această etapă a războiului, Ucraina ar putea schimba în curând evoluția evenimentelor de pe front, scrie Newsweek. Publicația consideră că o asemenea șansă apare odată cu încheierea instruirii primilor piloți ucraineni care au învățat să folosească avioane de luptă americane F-16. Newsweek amintește că unii aliați occidentali, și în primul rând Olanda, au promis să furnizeze în curând aeronave F-16 ceea ce va moderniza semnificativ forțele aeriene ucrainene, care până acum s-au bazat pe avioane MiG și Sukhoi din epoca sovietică.
Concomitent cu desfășurarea războiului ruso-ucrainean crește pericolul escaladării conflictului militar în Orientul Mijlociu, transmite The Guardian. Ziarul reproduce mesajul transmis de ministrul israelian al Apărării Yoav Gallant potrivit căruia, țara sa e nevoită să se angajeze într-un război pe mai multe fronturi împotriva forțelor militare din Orientul Mijlociu care atacă Israelul ca răspuns la ofensiva acestuia din Fâșia Gaza împotriva grupării islamiste Hamas. El a precizat că actualul conflict riscă să se extindă din cauza atacurilor aeriene lansate asupra Israelului din Gaza, Liban, Siria, Cisiordania, Irak, Yemen și Iran. The Guardian menționează că după masacrele militanților Hamas din 7 octombrie, când aceștia au ucis 1.140 de oameni și au capturat până la 250 de ostatici, milițiile aliate Iranului din Orientul Mijlociu au atacat în mod repetat Israelul, dar și baze militare americane din regiune.
Acum, amenințările unor noi atacuri cresc și mai mult, scrie Business Insider. Publicația trage această concluzie după ce oficialii iranieni și grupările militante aliate din regiune au jurat răzbunare pentru uciderea lui Seyyed Razi Mousavi, un consilier al Gărzilor Revoluționare paramilitare ale Iranului din Siria. Acesta a murit în timpul unui atac aerian israelian asupra unei suburbii din capitala siriană Damasc, notează Insider.
Televiziunea de stat iraniană și-a întrerupt emisiunile regulate pentru a anunța moartea lui Mousavi, transmite Reuters. Mousavi a condus coordonarea alianței militare dintre Siria și Iran, iar Teheranul a trimis sute de membri ai Gărzii Revoluționare în Siria să instruiască luptători din Irak, Afganistan și Pakistan pentru a lupta împotriva oponenților regimului dictatorului sirian Bashar al-Assad, scrie Reuters. ”Presa de stat iraniană l-a descris pe Mousavi drept un aliat apropiat al generalului Qasim Soleimani, șeful Forței Quds de elită din Iran, care a fost ucis într-un atac cu dronă americană în Irak în ianuarie 2020. Loviturile israeliene au ucis încă doi generali în Siria la începutul acestei luni”, adaugă aceeași agenție de presă.
Deputații turci au deschis marți porțile NATO pentru Suedia și ar urma să valideze definitiv intrarea acestei țări în Alianța Nord-Atlantică fără întârziere, relatează Associated Press. Agenția de presă amintește că după invadarea Ucrainei de către Rusia, Turcia s-a opus solicitării Suediei de a adera la NATO având mai multe pretenții. Ankara ceruse guvernului de la Stokholm să ia măsuri împotriva celor care-i sprijină în Suedia pe militanții kurzi asociați Partidului Muncitorilor din Kurdistan pe care Turcia îl consideră o amenințare la adresa securității sale. Pentru a răspunde preocupărilor de securitate ale autorităților de la Ankara, Suedia și-a consolidat legile antiterorism și a promis să sprijine anularea vizelor europene pentru turci, conchide Associated Press.
Euronews face prognoze privind evoluția prețului la petrol în 2014. Piețele globale ale petrolului sunt pregătite pentru unele provocări serioase în anul care vine, scrie Euronews analizând perspectivele comerțului cu petrol care influențează puternic economia globală.
„O recesiune iminentă, o încetinire din ce în ce mai accentuată a creșterii economice în cele mai dezvoltate state ale lumii, cererea de țiței mai mică decât se aștepta din China și o producție redusă vor fi factorii definitorii pentru piețele petroliere în 2024... Cel mai puternic efect îl vor avea reducerile prelungite de producție a petrolului de către OPEC+ (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi), care pompează împreună în jur de 40% din toată cantitatea de petrol necesară pentru aprovizionarea globală. În 2024 se prevede o creștere semnificativă a ofertei determinată de încetinirea activității economice cumulată cu o creștere a producției din SUA - care a atins recent cel mai mare nivel de extracție de 13,24 de milioane de barili pe zi. Mai mult, Brazilia, Guyana, Norvegia și Canada vor menține piețele cu suficient petrol. Acest lucru răspunde și la întrebarea dacă prețul petrolului va atinge 100 de dolari în 2024. Șansele ca acest lucru să se întâmple sunt aproape zero dacă nu va izbucni vreun nou conflict geopolitic...
Cel mai bun indicator pentru a înțelege perspectivele prețurilor petrolului în 2024 este starea economiei globale, deoarece cererea de petrol este sinonimă cu activitatea economică. OPEC+ și-a redus anterior producția, nu pentru că era mai mult petrol pe piețe, ci pentru că grupul a fost suficient de înțelept pentru a preveni încetinirea iminentă a economiei globale. Pe măsură ce vom intra în anul 2024, indicatorii economici globali nu par foarte puternici, iar probabilitatea unei recesiuni, în ciuda prognozelor optimiste, este încă mare. Drept urmare, prețurile petrolului în 2024 vor avea mai multe șanse să scadă decât să crească”, anticipează Euronews evoluția pieței mondiale a petrolului.
Jurnaliștii aceleiași redacții, subliniază că majorarea prețului petrolului contribuie la creșterea costurilor de transport, ceea ce poate duce la creșterea prețurilor mărfurilor. În plus, creșterea prețului la petrol provoacă o creștere a inflației care afectează puterea de cumpărare a consumatorilor, conchide Euronews.
