Revista presei: schimbarea pe ultima sută de metri a procedurii de alegere a Procurorului General; Retrospectiva anului 2023
Schimbarea pe ultima sută de metri a procedurii de alegere a Procurorului General; miza și necesitatea referendumului privind aderarea europeană a Republicii Moldova și retrospectiva anului 2023 - sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
TV8 relatează că majoritatea parlamentară PAS a simplificat procedura de alegere a procurorului general, cu doar o zi înainte de încheierea termenului în care pretendenții se pot înscrie în cursa pentru șefia Procuraturii Generale. Viitorul procuror general ar urma să fie ales de către Consiliului Superior al Procurorilor prin vot direct și nu în baza punctajului acumulat după proba interviului, cum a fost anterior. Concursul pentru ocuparea funcției de procuror general a fost lansat pe 23 octombrie și prelungit, peste o lună, întrucât în cursă s-au înregistrat doar doi candidați - procurorul general adjunct Igor Demciucin și avocatul Ilie Rotari. Ministra Justiției a confirmat că a apărut și al treilea candidat, fără a-i da numele. Potrivit surselor TV8 ar fi vorba despre avocatul Serghei Perju, fost candidat la funcția de procuror general în 2019. Favoritul concursului va depune dosarul azi, pe ultima sută de metri.
Newsmaker.md a aflat că referendumul privind aderarea europeană a Republicii Moldova, propus de președinta Maia Sandu și susținut de majoritatea parlamentară, care a modificat legislația așa încât plebiscitul să poate avea loc, anul viitor, concomitent cu alegerile prezidențiale ar putea fi unul constituțional și nu consultativ. Datorită acestui referendum se va putea demonstra că majoritatea absolută a cetățenilor împărtășesc idee de aderare la UE, susține vicepreședintele Legislativului Mihail Popșoi, dar evită să spună ce ar însemna în cifre această majoritate absolută. Politologul Victor Juc pune la îndoială necesitatea plebiscitului și admite un rezultat negativ, deloc prielnic procesului de negocieri deja inițiat. Potrivit politologului, decizia guvernării de a permite desfășurarea acestui referendum în aceeași zi cu prezidențialele a fost luată pentru a-i asigura o eventuală victorie Maiei Sandu chiar din primul tur. Și expertul comunității WatchDog Valeriu Pașa crede că scopul urmărit de guvernare este cel de a mobiliza electoratul, dar că nu există nici o certitudine că referendumul va îmbunătăți rezultatul electoral al actualei președinte.
Europa Liberă face un bilanț al principalelor evenimente social-economice și politice ale anului cu analistul politic Anatol Țăranu. Potrivit lui, 2023 a fost un an complicat, războiul din Ucraina continuând să fie o amenințare, care influențează toate oscilațiile de pe scenă politică moldovenească. Anul s-a remarcat printr-o serie de evenimente politice majore – rocada premierilor; Adunarea Națională „Moldova Europeană” și Summit-ul Comunității Politice Europene de la Bulboaca, care a pus Republica Moldova pe radarele politicii europene. Cel mai important eveniment, potrivit comentatorului, a fost deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE. Nu putem astăzi să prevedem foarte precis care va fi configurația viitoarei Uniuni Europene și cum se vor produce mutațiile pe această dimensiune. Cum n-ar fi, Uniunea Europeană, în orice formulă modificată, va continua să rămână una din principalele realizări ale civilizației contemporane, notează Anatol Țăranu.
TVR Moldova relatează că anul 2023 a fost marcat de anchetarea mai multor judecători, deputați și oficiali controversați din Republica Moldova. Mai multe dosare penale pe numele unor politicieni au ajuns pe masa judecătorilor. După procese, ce au durat ani buni, autoritățile de la Chișinău au reușit să-l condamne definitiv pe Ilan Șor în dosarul Frauda Bancară. Doar că, deocamdată, nu le-a reușit să-l aducă în Republica Moldova, la fel ca și pe alți fugari, certați cu legea, precum Vlad Plahontiuc, Veaceslav Platon sau Gheorghe Cavcaliuc. Multe din dosarele inițiate au rămas fără finalitate, inclusiv cel vizând-o pe deputata Marina Tauber, cercetată pentru acceptarea finanțării partidului de un grup criminal organizat și falsificarea raportului de gestiune financiară a Partidului Șor, scos în afara legii, precum și noul dosar penal inițiat pe numele fostului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, învinuit de fals în declarații. În articol este citată ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, amintind despre modificările masive la codul de procedură penală, care au ca scop eficientizarea examinării cauzelor, inclusiv celor de corupție. Am redus din acele posibilități care duceau la tergiversarea necontenită a examinării cauzelor, precizează ministra.
Într-un interviu pentru Europa Liberă europarlamentarul Dacian Cioloș laudă numirea fostei ministre de Finanțe din România, Anca Dragu, în funcția de guvernatoare a Băncii Naționale a Moldovei spunând că Dragu este o expertă în finanțe și buget respectată, care poate ajuta la refacerea credibilității sistemului bancar moldovenesc. În România sunt mulți specialiști gata să-i urmeze exemplul, dacă vor fi chemați de Chișinău, iar acest transfer „smart” de competență va fi bine primit de Comisia Europeană, precizează Cioloș. Acesta oferă și detalii despre culisele primirii Republicii Moldova printre țările candidate la aderarea la Uniunea Europeană și afirmă că România a oferit garanții Comisiei Europene că va fi alături de Republica Moldova în tot procesul de aderare. Potrivit europarlamentarului, parcursul european al Republicii Moldova se poate accelera mult prin preluarea experienței României la negocierea aderării la UE, prin investiții românești și prin lucrări comune de infrastructură, cu condiția ca în Republica Moldova să se facă reforme.
Într-un editorial pe agora.md, politologul Laurențiu Pleșca salută și el numirea Ancăi Dragu în funcția de guvernatoare a Băncii Naționale a Moldovei și anticipează că acesta nu este nici pe departe ultima angajare a unui român într-o funcție înaltă în instituțiile moldovenești, întucât atragerea unor specialiști buni din România, pentru a pune umărul la schimbarea modului de lucru și racordarea procedurilor la standardele pe care Uniunea Europeană le agreează este parte a noii strategii de reformă a Republicii Moldova. Este foarte mare nevoie de oameni din afară pentru a merge lucrurile în ritm accelerat, notează politologul. Republica Moldova are nevoie de un procuror general român/european pentru a face ordine în justiție și pentru a duce la bun sfârșit lupta împotriva corupției. Cu siguranță, vor urma și alte numiri ale unor români capabili pentru conducerea mai multor instituții esențiale în procesul de integrare europeană. Haideți să îi primim cu brațele deschise pe frații români pentru că ei cu siguranță nu și-ar asuma o funcție plătită atât de prost comparativ cu salariile din România pentru a face rău țării, din contra aceștia acceptă o funcție în Republica Moldova pentru a lăsa ceva în urma lor, concluzionează analistul.
Ziarul de Gardă informează că, în doar un an, Comisia pentru Situații Excepționale a suspendat, pe durata stării de urgență, licențele a 12 televiziuni. În scurt timp, starea de urgență nu va mai fi prelungită, iar Comisia își va înceta activitatea, posturile TV vizate însă nu și-au suspendat-o vreodată. Majoritatea au continuat să producă și să distribuie, sub o altă formă, același conținut: în timp ce unele au migrat pe frecvențele altor posturi TV, care anterior erau anonime, altele și-au intensificat activitatea în mediul on-line. Faptul că reprezentanții grupărilor criminale care stau în spatele acestor posturi încearcă să ocolească legea și să supună populația țării noastre la propagandă și atac informațional din partea Kremlinului, reprezintă încă o dovadă a scopului lor real: destabilizarea țării, provocarea dezbinării și urii în societate, deturnarea cursului european, afirmă Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al prim-ministrului Dorin Recean. Vodă mai precizează că instituțiile statului lucrează la un mecanism prin care posturile de televiziune care slujesc aceste grupări nu vor reveni în eter după expirarea perioadei de stare excepțională.
Într-un interviu pentru adevarul.ro, șeful Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Igor Talmazan, vorbește despre care este situația la punctele de trecere a frontierei și cât de modernizate sunt vămile în contextul în care Republica Moldova ar putea deveni membră a Uniunii Europene. Permanent suntem într-un proces de pregătire privind integrarea europeană, dacă să vorbim strict pe subiect este în primul rând vorba de integrare vamală. Iar la acest capitol primul pas pe care-l facem de la 1 ianuarie este punere a aplicare a noului Cod Vamal, care este practic armonizat la legislația Uniunii Europene și deja toată legislația secundară, afirmă oficialul. Potrivit lui, următorii pași vor fi ajustarea schemelor informaționale, schimbul de date, ajustarea diverselor proceduri și operațiuni interne. Avem mult de lucru, dar avem deja și rezultate pe subiectul dat, spune Talmazan precizând că potrivit raportului de evaluare al Comisie Europene Republica Moldova a avansat pe partea vamală, iar recomandările au fost îndeplinite pe jumătate. Dacă continuăm în acest ritm, anul viitor vom fi destul de avansați pe domeniul vamal, dă asigurări Talmazan.
Oamenisikilometri.md notează că în Republica Moldova sunt aproape 60 de sate care au mai puțin de 50 de locuitori, potrivit datelor ultimului recensământ al populației, din 2014. În pragul următorului recensământ, din 2024, reporterii au încercat să afle ce s-a întâmplat, timp de aproape un deceniu, cu cele mai puțin populate localități, și au descoperit că primele 12 cele mai depopulate sate fie au dispărut, fie s-au transformat în locuri potrivite pentru păscutul animalelor. În schimb, satul Chirilovca din raionul Briceni, care ocupă locul al 13-lea, cu doar 10 locuitori, nu doar a reușit să supraviețuiască ca unitate administrativ-teritorială, dar practic și-a dublat numărul de locuitori. Potrivit Primăriei comunei Halahora de Sus, care administrează satul Chirilovca, în prezent satul adăpostește oficial 19 locuitori. Sătenii, însă, spun că sunt mai mulți, doar că o parte dintre ei vin în weekend sau pentru anumite perioade. Cert este faptul că, în ultimii ani, satul s-a făcut cu oameni tineri și „străini”, după cum li se zice locuitorilor care nu au moștenit casa de la rude sau nu au copilărit aici.
TV Nord din Bălți informează că în raionul Glodeni a fost deschisă „locuința protejată” pentru persoanele cu dizabilități mintale, care vor avea șansa să se reintegreze în comunitate și să ducă o viață diferită de cea din internate sau instituțiile rezidențiale. Beneficiarii vor avea parte de tratamente cuvenite și de ajutorul unei echipe de specialiști. Dezvoltând serviciul Locuință Protejată mergem pe ideea dezinstituționalizării persoanelor cu grad de dizabilitate din instituțiile rezidențiale. După evaluarea lor și plasarea lor în locuința protejată, noi trebuie să le dezvoltăm abilitățile, ca ei singuri să-și pregătească hrana, să se auto deservească. Ei trebuie să se simtă de acum ca într-o locuință a lor, explică șeful-adjunct al Direcției Asistență Socială din Glodeni, Ion Crudu. Centrul a fost deschis cu suportul financiar al Cehiei, însă întreținerea acestuia va costa bugetul local aproximativ 500.000 de lei pe an.
