Corespondență //Kosovo: când UE le cere țărilor candidate mai mult decât membrilor actuali
Nu e un pas spre recunoaștere, dar o măsură în direcția calmării spiritelor: de la 1 ianuarie, mașinile kosovare au fost autorizate să circule liber pe teritoriul Serbiei fără ca cuvintele „RKS ” (Republica Kosovo) să fie ascunse de un autocolant.
Totuși, afișele postate la punctele de frontieră amintesc că măsura este pur practică și că nu constituie o „recunoaștere a independenței declarate unilateral a așa-numitului Kosovo”.
Această aplanare a lungii dispute despre plăcile de înmatriculare poate să pară un fleac, dar constituie un progres în normalizarea relațiilor dintre cele două țări, în timp ce Serbia continuă să refuze să recunoască independența Kosovo, proclamată în 2008, după războiul din 1998-1999 care s-a încheiat cu independența acestei entități a fostei Iugoslavii. Până acum, la intrarea în Kosovo, șoferii înmatriculați în Serbia erau, de asemenea, obligați să ascundă emblemele naționale. Premierul kosovar Albin Kurti a asigurat că reciprocitatea va fi aplicată de către Priștina.
Într-un moment în care Belgradul se confruntă cu o mișcare de protest din partea propriei sale populații, Serbia face concesii în favoarea vecinului său. Opoziția sârbă, care denunță frauda electorală din timpul alegerilor municipale si legislative anticipat din 17 decembrie 2023, câștigate oficial de partidul președintelui naționalist Aleksandar Vui, manifestă încă din 18 decembrie. Observatorii internaționali prezenți la fața locului au fost, de asemenea, îngrijorați și nemulțumiți de derularea scrutinului.
Un alt pas înainte important pentru cetățenii kosovari: cu excepția minorității sârbe care utilizează pașapoarte eliberate de „Direcția de coordonare sârbă”, kosovarii albanezi pot călători acum liber, din 1 ianuarie, în spațiul Schengen, pentru nouăzeci de zile într-o perioadă de o sută optzeci zile. Merită însă amintit că România este una din cele cinci țări din UE care nu recunosc independența Kosovo... deși UE ca entitate o recunoaște și... îi cere si Serbiei să o facă. Celelalte patru sunt Cipru, Grecia, Slovacia și Spania.
Iată unul din cazurile în care țărilor candidate li se cere să facă mai mult decât li se cere membrilor UE.
AUTOR: Dan Alexe
