Revista presei internaționale: protejarea spațiului aerian al UE împotriva amenințărilor Rusiei; Consecințele exploziilor din Iran
Protejarea spațiului aerian al Uniunii Europene împotriva amenințărilor Rusiei și consecințele exploziilor care au avut loc ieri în Iran, sunt două dintre cele mai importante evenimente comentate în presa internațională. În același timp, mai multe publicații descriu condițiile în care a avut loc ieri cel mai numeros schimb de prizonieri de la începutul războiului ruso-ucrainean. Lidia Petrenco a urmărit ce scriu principalele publicații.
Spațiul aerian al Uniunii Europene va fi întărit cu o mie de rachete pentru sistemul de apărare aeriană Patriot, relatează Reuters. Potrivit agenției de presă, rachetele vor fi achiziționate cu 5,5 miliarde de dolari potrivit unui contract semnat de un grup de state ale Uniunii Europene, printre care se numără Germania, Olanda, România și Spania. Rachetele Patriot vor fi furnizate într-un moment în care Rusia și-a intensificat atacurile aeriene asupra Ucrainei, folosind diferite tipuri de rachete, notează Reuters.
Polonia solicită rachete cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina după lovituri mortale, titrează publicația britanică The Guardian. Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, le-a cerut miercuri aliaților să livreze Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune pentru a ajuta Kievul să vizeze „locuri de lansare și centre de comandă” pe fondul unui nou val de atacuri rusești. Miercuri, principalul diplomat al Poloniei a declarat pe rețelele de socializare că Occidentul ar trebui să răspundă „într-un limbaj pe care Putin îl înțelege”, scrie The Guardian. Publicația adaugă că președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, dar și cel al Letoniei, Edgars Rinkēvičs, au cerut, de asemenea, mai multe sisteme de apărare aeriană pentru Ucraina.
Europa în ansamblu trebuie să fie militar mai puternică decât Rusia, scrie publicația Rzeczpospolita, citând declarația făcută de premierul polonez Donald Tusk în cadrul unei conferințe de presă. ”Rusia va ataca Europa atunci când avantajul său militar va fi evident. Nimeni nu se poate îndoi că, din perspectivă strategică, Europa este ținta agresiunii ruse și se va întâmpla atunci când avantajul Rusiei în ceea ce privește capacitățile militare va fi evident”, a adăugat Tusk. ”Vom dori să ne mobilizăm și să folosim toate mijloacele diplomatice și persuasiunea disponibile pentru a face întreaga UE să înțeleagă că, fără un efort militar sporit radical, vom rămâne cu mult în urmă, iar asta înseamnă un lucru: Europa va fi expusă unui atac direct rusesc în următorii câțiva ani”, a avertizat premierul Poloniei. Rzeczpospolita precizează că problema întăririi flancului estic de către forțele NATO va fi subiectul următoarei reuniuni a Comitetului Permanent pentru Securitate din cadrul Consiliului de Miniștri.
BBC transmite că miercuri a avut loc cel mai numeros schimb de prizonieri de la începutul războiului ruso-ucrainean și primul din august 2023. 230 de militari ucraineni și 248 de soldați ruși s-au întors acasă. Potrivit BBC, nu este o coincidență faptul că Rusia și-a arătat disponibilitatea pentru un nou schimb de prizonieri. În ultimele săptămâni, au apărut mai multe informații privind maltratarea prizonierilor ucraineni. În aceste condiții, Rusia vrea să submineze credibilitatea unor asemenea rapoarte pentru a demonstra că respectă normele internaționale, constată BBC. Un alt schimb de prizonieri de război între Ucraina și Rusia ar putea avea loc în următoarele săptămâni, scrie BBC într-un alt articol, citându-l pe comisarul Radei Supreme pentru drepturile omului, Dmitri Lubinets. Potrivit acestuia, în ultimele două săptămâni s-au înregistrat anumite progrese în negocierile cu Rusia, dar Moscova poate întrerupe procesul oricând. Lubinets a mai spus că bărbații și femeile care s-au întors în Ucraina din captivitate au stat acolo de la 6 luni la 1,5 ani. Toți sunt într-o condiție fizică proastă - epuizați și au slăbit mult, a precizat oficialul, citat de BBC.
Două explozii care au ucis ieri, peste 100 de persoane în Iran, precedate de omorul unuia dintre liderii Hamas cu o zi mai devreme, la Beirut, trezesc noi temeri privind pericolul izbucnirii celui mai sângeros conflict din Orientul Mijlociu, scrie Independent. Ziarul notează că exploziile de miercuri au avut loc în timpul comemorării generalului Qassem Soleimani, șeful Forței Quds de elită a Gărzii Revoluționare, ucis în urmă cu patru ani în timpul unui atac cu drone al Statelor Unite în Irakul vecin. La comemorarea de ieri, cele mai multe victime s-au înregistrat în urma primei explozii, cea de-a doua producându-se cu 20 de minute mai târziu. Este o metodă folosită des de militanți pentru a răni atât civilii, cât și personalul de urgență, explică Independent. Publicația britanică menționează că autoritățile iraniene au denunțat ”atacuri teroriste” fără a învinui pe cineva de săvârșirea lor. În schimb, s-au grăbit să sublinieze că exploziile s-au produs la o zi după ce un reprezentant al opoziției iraniene a apărut în parlamentul israelian, cerând țintirea Iranului, mai scrie Independent. Învinuirile voalate la adresa Israelului au fost urmate de cele directe ale Misiunii Iranului la ONU, atrage atenția Newsweek. „Frica de regimul sionist și de grupările sale teroriste marionete ale martirului Soleimani au dus la o altă crimă”, se spune în declarația misiunii iraniene la ONU la care face referire publicația. Potrivit Newsweek, aceiași diplomați iranieni au cerut Consiliului de Securitate al ONU să condamne oficial atacul și să investigheze cazul, dând asigurări că Teheranul va face totul pentru ca autorii crimei să fie trași la răspundere. Tensiunile în relațiile dintre Iran și Israel cresc o dată în plus după izbucnirea războiului din Gaza, conchide publicația.
După ce marți, în Liban, a fost ucis unul dintre cei mai importanți lideri ai grupării Hamas, șeful Hezbollah amenință Israelul cu un război direct, titrează Times of Israel. Publicația amintește că Hezbollah e o grupare susținută de Iran care face parte din coaliția de guvernare din Libanul vecin Isrelului. Ministrul libanez de externe Abdallah Bou Habib a declarat pentru CNN că încearcă să convingă Hezbollah-ul să nu împingă Libanul în război cu Israelul. El spune că țara sa „nu dorește niciun război” și se teme că luptele dintre Israel și gruparea teroristă, care s-au limitat în principal la regiunea de graniță, s-ar putea răspândi. Șeful diplomației libaneze a recunoscut însă că autoritățile de la Beirut dețin puțin control asupra puternicei miliții pro-iraniene. „Nu este ca și cum le-am putea comanda. Nu pretindem asta, dar îi putem convinge și cred că funcționează în această direcție”, a spus el postului în timpul unei vizite la Washington.
CNN amintește că săptămâna trecută, Iranul și câțiva dintre împuterniciții săi armați au acuzat Israelul că a asasinat un comandant iranian de rang înalt în Siria, jurând represalii. Israelul nu a comentat această problemă.
În discursul care marca aniversarea morții lui Soleimani, liderul Hezbollah Hassan Nasrallah a spus că uciderea oficialului Hamas la Beirut „nu va rămâne nepedepsită”. Israelul acuză Teheranul că finanțează și înarmează Hamas. Ministrul israelian al Apărării Yoav Gallant a declarat luna trecută că țara sa se află într-un „război pe mai multe arene”, fiind atacată din șapte părți, inclusiv Iran, scrie CNN.
Tensiunea în creștere din Orientul Mijlociu provoacă temeri și în rândul oficialilor europeni, transmite Euronews. Orientul Mijlociu ar putea înregistra o revărsare violentă a conflictului dacă nu se găsește o soluție pașnică la războiul din Gaza, a avertizat miercuri principalul diplomat al UE Josep Borrell. Vorbind la un seminar diplomatic la Lisabona, organizat de Ministerul de Externe al Portugaliei, Borrell a spus că „semințele urii sunt semănate”. „Dacă această tragedie nu se termină curând, mă tem că tot Orientul Mijlociu se va vedea cuprins de flăcări”, a adăugat el.
