Revista presei internaționale: atacurilor aeriene prin care Ucraina răspunde loviturilor cu rachete ale Rusiei; Evoluția situației din Orientul Mijlociu
Presa internațională acordă o atenție sporită atacurilor aeriene tot mai intense prin care Ucraina răspunde loviturilor cu rachete ale Rusiei. Peninsula Crimeea anexată și regiunea rusă Belgorod a fost vizată de noi atacuri, scriu publicațiile internaționale. Și evoluția situației din Orientul Mijlociu e urmărită îndeaproape de agențiile de presă, care dezvăluie între timp, cine sunt autorii atacurilor cu bombă săvârșite miercuri în Iran. Mai multe amănunte are Lidia Petrenco.
Surse din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei au confirmat pentru Ukrayinska Pravda atacul în care ar fi lovit un post de comandă rusesc din orașul Sevastopol situat în sud-vestul peninsulei Crimeea. Lansat în după amiaza zilei de joi, acesta a fost cel mai masiv atac din ultima vreme asupra orașului, precum l-a descris citat de aceeași publicație, guvernatorul local numit de Moscova, Mihail Razvozhaev. El a recunoscut că sunt distrugeri, dar deocamdată nu au fost oferite date privind adevăratele consecințe ale atacurilor. Ukrayinska Pravda notează că Ministerul rus al Apărării a confirmat loviturile raportând că ar fi doborât în total 10 rachete și 36 de drone lansate de armata ucraineană asupra peninsulei Crimeea anexată de Rusia în 2014.
Regiunea rusă Belgorod era aseară din nou agitată, scrie agenția Unian. Publicația citează date oficiale ale ministerului rus al Apărării, care a raportat despre interceptarea altor 10 rachete deasupra regiunii Belgorod. Unian face referire și la datele preliminare oferite de autoritățile locale privind urmările atacurilor. Potrivit acestora, au fost rănite două persoane și avariate peste 30 de mașini și mai multe imobile, inclusiv un bloc de locuințe. Unian amintește că pe 30 decembrie, în Belgorod au răsunat explozii puternice, iar autoritățile ruse au declarat că loviturile aeriene au ucis 25 de persoane și au făcut peste 100 de răniți. Ulterior, atacurile asupra țintelor militare din regiunea Belgorod s-au adeverit, însă resturile rachetelor au căzut în zone rezidențiale după ce au fost interceptate de sistemele rusești de apărare antiaeriană, scrie Unian.
Mai multe publicații scriu că atacurile asupra regiunii Belgorod sunt de fapt o reacție la valul masiv de lovituri aeriene lansate de Rusia asupra Ucrainei pe 29 decembrie și apoi pe 2 ianuarie. BBC transmite că NATO a reacționat la solicitarea Ucrainei de a o ajuta să facă față atacurilor aeriene rusești. Astfel, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a anunțat pentru 10 ianuarie o nouă reuniune a Consiliului NATO-Ucraina la care aprovizionarea Kievului cu sisteme de apărare aeriană va fi principalul subiect de pe agendă.
Publicațiile internaționale preiau o informație exclusivă, obținută de Reuters, potrivit căreia hackerii ruși au avut acces luni de zile la datele interne ale gigantului telecomunicațiilor din Ucraina, Kiyvstar. Atacul cibernetic s-a produs în luna mai a anului trecut și trebuie considerat „un avertisment serios„ pentru Occident, semnalează șefului spionajului cibernetic al Ucrainei, citat de Reuters. Atacul a șters mii de servere virtuale și PC-uri, a dezvaluit în interviul acordat Reuters, șeful departamentului de securitate cibernetică al Serviciului de securitate al Ucrainei, Illia Vitiuk. ”Probabil este primul exemplu de atac cibernetic prin care e nimicit complet nucleul unui operator de telecomunicații”. „Acest atac este un avertisment serios, nu numai pentru Ucraina, ci și pentru întreaga lume occidentală care trebuie să conștientizeze că nimeni nu este de fapt de neatins”, a spus Vitiuk. ”Kyivstar era o companie privată bogată, care a investit foarte mult în securitate cibernetică”, a subliniat reprezentantul Serviciului de securitate al Ucrainei pentru Reuters.
Potrivit agenței de presă, SBU a evaluat că hackerii ar fi putut să sustragă informații cu caracter personal, să depisteze locațiile telefoanelor sau să intercepteze mesajele SMS. Un purtător de cuvânt al Kyivstar a declarat citat de Reuters că administrația companiei cooperează cu SBU pentru a investiga atacul și va lua toate măsurile necesare pentru a preveni alte atacuri cibernetice în viitor. ”E unul dintre cele mai dramatice atacuri cibernetice de la invazia rusă pe scară largă în urmă cu aproape doi ani, care a blocat serviciile oferite de cel mai mare operator de telecomunicații al Ucrainei pentru aproximativ 24 de milioane de utilizatori timp de câteva zile începând cu 12 decembrie”, precizează Reuters.
Presa internațională continuă să urmărească evoluția evenimentelor din Orientul Mijlociu, după ce atacul cu bombă săvârșit miercuri în Iran asupra unei mulțimi a trezit noi temeri privind escaladarea tesiunilor dintre Teheran și Israel. CNN notează că deși inițial Iranul a învinuit Israelul și Statele Unite pentru săvârșirea atentatului, în cele din urmă Gruparea teroristă Statul Islamic și-a asumat răspunderea pentru atacul care a ucis în jur de 100 de oameni, prezenți la comemorarea generalului iranian Qasem Soleimani, ucis în urmă cu patru ani de armata americană. Aripa mass-media ISIS Al-Furqan a emis o declarație joi – la mai bine de 24 de ore după explozii – susținând că doi atacatori sinucigași, care erau frați, și-au detonat vestele explozive în timp ce participanții șiiți se adunau pentru a patra aniversare de la asasinarea lui Soleimani lângă mormântul său, în orașul natal, Kerman.
Majoritatea analiștilor citați de publicațiile internaționale se arată ferm convinși că Iranul nu are cum să ceară iertare pentru acuzațiile nefondate aduse cu o zi mai devreme Israelului, luând în calcul ostilitatea viscerală dintre cele două părți, care se manifestă pe mai multe fronturi: în Liban, Irak, Gaza și Yemen.
Războiul din Gaza ia amploare, titrează Politico. Publicația se întreabă cât de gravă va deveni criza din Orientul Mijlociu.
Pe măsură ce luptele la sol din Gaza se intensifică, Hamas și aliații săi caută din ce în ce mai mult să ducă conflictul într-o arenă mult mai largă pentru a pune presiune asupra Israelului, constată Politico. Potrivit lui Seth Frantzman, analist regional la Jerusalem Post și coleg adjunct la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor, „Iranul joacă cu siguranță în ceea ce privește încercarea de a izola Israelul și de a slăbi influența SUA.
În ciuda retoricii aprinse a Iranului, acesta a încetat să declare război total inamicilor săi sau să provoace victime masive forțelor occidentale din regiune. „Nici Iranul, nici SUA, nici Israelul nu sunt pregătiți pentru acel mare război”, a spus Alex Vatanka, directorul programului Iran al Institutului din Orientul Mijlociu. „Israelul este un stat nuclear, Iranul este un stat de prag nuclear – iar SUA vorbește de la sine pe acest front”.
Statele Unite trimit din nou cei mai buni diplomați în Orientul Mijlociu pentru a evita escaladarea tensiunilor, după ce numărul doi al Hamas a fost asasinat în Liban, iar în Iran au avut loc explozii soldate cu zeci de morți, scrie rfi.ro. Șeful diplomației americane, Anthony Blinken vizitează mai multe capitale și urmează să ajungă în Israel săptămâna viitoare, precizează publicația. Rfi relevă că trimisul special american Amos Hochstein, este déjà în Israel. Hochstein este cunoscut pentru conducerea negocierilor care au dus la trasarea unei frontiere maritime între Liban și Israel în 2022.
Coreea de Nord a emis un avertisment de rău augur cu privire la „cel mai mare risc de ciocniri din acest an” între statul totalitar și vecinul său din sud, relatează Newsweek. Presa nord-coreeană a avertizat că, dacă Coreea de Sud își va continua exercițiile militare, se va confrunta cu „cele mai dureroase momente pe care nici nu le pot imagina”, notează publicația. Liderul nord-coreean Kim Jong Un a numit relația țării sale cu Coreea de Sud „două națiuni ostile între ele” și a ordonat pregătiri pentru „un mare eveniment care să suprime întregul teritoriu” al Coreei de Sud, dacă va fi nevoie, declarații făcute la sfârșitul anului 2023, în cadrul ședinței partidului de guvernământ.
Vineri dimineața, Coreea de Nord a tras aproximativ 200 de obuze de artilerie în largul coastei sale de vest, potrivit agenției sud-coreene Yonhap. Autoritățile de la Seul au ordonat civililor de pe insula Yeonpyeong, la granița de vest, să se evacueze la adăposturi, pe fondul semnelor aparente ale unei provocări militare din partea Coreei de Nord, notează Yonhap.
