Revista presei: perspectivele anului 2024
Răspunsul politic al Tiraspolului la decizia economică a Chișinăului și perspectivele anului 2024 -sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Europa Liberă informează că la câteva zile după ce autoritățile de la Chișinău au pus în aplicare un nou Cod Vamal care obligă agenții economici din stânga Nistrului să achite taxele vamale în bugetul Republicii Moldova, și nu în cel al regiunii, cum era anterior, așa-numitul guvern al regiunii transnistrene a anunțat că a anulat „regimul vamal preferențial” pentru fermierii moldoveni care au terenuri agricole amplasate după traseul Râbnița-Tiraspol. Astfel, fermierii din Dubăsari vor fi obligați să achite taxe vamale în bugetul transnistrean. Într-o reacție, Biroul Politici de Reintegrare a spus că, pentru a avea mai multă claritate, va sesiza reprezentantul politic de la Tiraspol, cu solicitarea prezentării explicațiilor. Iar problema va fi abordată la următoarea întrevedere a reprezentanților politici în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană.
Zona de Securitate precizează, la același subiect, că deși inițiativa pretinsului executiv de la Tiraspol încă urmează să ajungă în așa-zisul legislativ al regiunii, fermierii din raionul Dubăsari semnalează că deja nu mai pot transporta marfa agricolă, fiind stopați la pretinsele puncte vamale. Pe lângă încasarea taxelor și plăților vamale de la fermieri, Tiraspolul mai vrea ca proprietarii de mașini cu numere de înmatriculare moldovenești cu domiciliul permanent în satul Doroțcaia, raionul Dubăsari, să plătească vinieta, la traversarea pretinselor posturi vamale transnistrene. Guvernul separatist și-a revizuit abordarea și privind stabilirea tarifelor pentru serviciile comunale. Astfel, de la 1 februarie persoanele juridice situate în regiunea transnistreană, dar aflate sub jurisdicția Republicii Moldova, vor achita pentru gaze, lumină, căldură, apa și canalizare tarife stabilite la nivel național de autoritățile constituționale . Schimbările îi vor afecta și pe cei care lucrează în organele guvernamentale și administrative, în organizații, instituții sau întreprinderi ale Republicii Moldova.
TVR Moldova îl citează pe analistul politic Ion Tăbârță spunând că reacția de răspuns al Tiraspolului este o încercare de a determina Chișinăul să-și anuleze decizia. Este un răspuns politic la o decizie, care, în mod logic, trebuie să ajungă la reglementări economico-juridice, pentru că agenții economici de pe malul stâng au fost tot timpul privilegiați în comparație cu cei de pe malul drept. Decizia a Chișinăului nu încalcă în niciun mod anumite prevederi anterioare, precizează analistul. Iar purtătoarea de cuvânt al Biroului Politici de Reintegrare, Mariana Sarî, declară că încadrarea treptată a agenților economici din regiunea transnistreană în câmpul legal al statului este o prerogativă a Guvernului, iar Tiraspolul este îndemnat să conștientizeze necesitatea depolitizării subiectului și necesitatea instituirii unui raport echitabil și nediscriminatoriu în domeniul exportului/importului de mărfuri în raport cu antreprenorii de pe ambele maluri ale Nistrului.
Moldova 1 îl citează pe șeful de direcție de la Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Iurie Stepaniuc, explicând că odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Vamal, agenții economici din zona transnistreană vor achita doar taxa vamală, dar vor fi în continuare scutiți de TVA și acciză. Iar taxa vamală va fi achitată ținând cont de acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte. Fostul vicepremier pentru reintegrare Alexandru Flenchea subliniază lipsa de comunicare, inclusiv cu oamenii de afaceri din regiunea transnistreană, fapt care a transformat Tiraspolul în principalul formator de opinie. Potrivit lui, aplicarea noului Cod Vamal nu rezolvă problema discriminării pozitive a agenților economici din stânga Nistrului. Pentru a atinge scopurile anunțate, cel de a pune în condiții egale agenții economici de pe ambele maluri și de a lupta eficient cu contrabanda, trebuia în primul rând aplicată acciza de import, explică Alexandru Flenchea.
Într-un editorial pe agora.md, politologul Laurențiu Pleșca notează că 2024 va fi un an al deciziilor prin care va fi conturat viitorul Republicii Moldova. Ne așteaptă în toamnă alegeri prezidențiale și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană. În sfârșit, ne putem apropia de ireversibilitatea procesului de integrare europeană, ne putem distanța total de influența rusă și putem pune punct discordiei ce a durat mai bine de 32 de ani - dezbaterea privind vectorul politic al țării. Referendumul ne va arăta numărul real de pro-europeni, un procentaj, pe care politologul îl estimează la circa 60% din alegători. El atenționează că trebuie să ne așteptăm, însă, că Federația Rusă va încerca să submineze acest proces democratic. Trebuie să fim conștienți că, la referendum, dar și la alegerile prezidențiale, alegem acum ori niciodată dacă dorim ca Republica Moldova să devină membru al Uniunii Europene. Este nevoie de efortul întregii societăți pentru a promova referendumul privind aderarea la UE, este o dată în viața noastră, și decidem în sfârșit o chestiune palpabilă - viitorul copiilor noștri, de a fi cetățeni europeni până în 2030.
Editorialistul portalului deschide.md Iulian Chifu notează că, în Republica Moldova, anul 2024 vine cu alegeri cruciale, cele prezidențiale. Iar anunțul privind organizarea concomitentă a unui referendum pentru integrarea europeană este o decizie pragmatică, transparentă, anticipată, care marchează un lucru evident, cel că pentru Președinție, pentru al doilea său mandat, Maia Sandu pariază pe o singură carte: integrarea europeană. Analistul apreciază că scopul unui astfel de referendum pe un subiect dezbătut, cald, de interes imediat și prezent în societate are este doar aducerea electoratului la urne. Nu votul, nu orientarea lui, ci prezența mai mare la vot. Legitimarea masivă a rezultatului. Întoarcerea spre electorat este un gest pragmatic, democratic și de responsabilitate, dar și de risc. Doar că Președintele Maia Sandu și puterea pro-europeană de la Chișinău au vrut să demonstreze că au mizat pe această carte și că scopul e la fel de legitim ca și scrutinul prezidențial: validarea fără dubiu a orientării strategice și a viitorului Republicii Moldova. Dar și momentul anunțului este o alegere. Ca și contextul dat de sondajele de opinie care arată că, numai în interiorul Republicii Moldova, susținerea pentru integrarea europeană este majoritară.
Realitatea.md îl citează pe deputatul PAS, Vasile Grădinaru, explicând de ce majoritatea parlamentară nu a ținut cont de o decizie anterioară a Curții Constituționale și a decis organizarea referendumului privind aderarea europeană în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. „Cei care vehiculează cu această decizie și fac trimitere la ea nu citesc ce scrie acea decizie. Iar acea decizie spune despre scrutine și trebuie să ridicăm Codul Electoral și să citim ce înseamnă scrutin. Scrutin electoral înseamnă alegeri parlamentare, locale sau prezidențiale, dar nu și referendum. Referendum nu este alegeri naționale. Dacă ne uităm la decizia Curții Constituționale de validare a acestui referendum el nu a avut obiecții că a fost petrecut în aceeași zi cu alegerile naționale, respectiv vedem că încă o dată se confirmă acest lucru”, afirmă deputatul și îi îndeamnă pe cei care nu sunt de acord cu recentele amendamente adoptate de Parlament să le conteste la Curtea Constituțională.
Într-un editorial publicat pe anticoruptie.md, jurnalistul Mădălin Necșuțu notează că în 2024 Republica Moldova intra în faza în care va trebui să accelereze reformele sectoriale pe toate cele 33 de capitole de aderare. Toți ochii vor fi ațintiți pe reforma justiției, unde opoziția sistemului va fi una acerba. De asemenea, este nevoie de o întărire a capabilităților de apărare a Republicii Moldova. Nu în ultimul rând, este nevoie de elaborarea unor planuri de contingență în ceea ce privește regiunea transnistreană pentru reintegrarea acesteia și pentru a evita o criză economică și umanitară, în cazul în care gazul rusesc gratis nu va mai ajunge în regiune. La fel, autoritățile de la Chișinău trebuie să facă planuri de contingență și pentru participarea la reconstrucția Ucrainei. Cu alte cuvinte, Republica Moldova trebuie să se transforme din țară reactivă într-una pro-activă care are capacități de anticipare și care-și construiește instrumente și rezerve să poată acționa rapid în sensul unor capacități sporite de navigare prin aceste ape tulburi în care este implicată direct în plan regional.
Newsmaker.md informează că liderul regimului separatist de la Tiraspol Vadim Krasnoselski a comentat în premieră perspectiva aderării Republicii Moldova la UE fără regiunea transnistreană. Vorbind într-un amplu interviu pentru agenția rusă de presă TASS, Krasnoselski a spus că abordarea autorităților de la Chișinău privind aderarea europeană fără regiunea transnistreană este „realistă”. „Suntem o entitate separată în relațiile internaționale. Nici UE, nici Republica Moldova nu pot decide pentru noi. Dacă țara vecină vrea să adere undeva, o poate face, dar noi ne hotărâm singuri soarta”, a afirmat Krasnoselski. Integrarea Republicii Moldova în doi pași, mai întâi a malului drept al Nistrului, după care și a celui stâng, este unul din scenariile despre care au vorbit anterior autoritățile de la Chișinău, care optează însă pentru continuarea eforturilor de reintegrare teritorială a țării.
Într-o emisiune la Radio Chișinăul, doctorul în istorie și politologul Octavian Țîcu afirmă că separatismul transnistrean ar putea complica extrem de mult procesul de aderare la UE, în ciuda asigurărilor pe care ni le-au dat demnitarii europenii și a încrederii pe care o etalează clasa politică. Este o problemă peste care nu vom putea trece cu ușurință. Este important să vedem care vor fi criteriile de la care va demara această negociere, pentru că, afirmă istoricul, cam 40-50% din problemele Republicii Moldova sunt legate de cele ale separatismului transnistrean. Octavian Țâcu mai notează că viitorul european și securitatea Republicii Moldova depind de capacitatea Ucrainei de a rezista în fața invaziei Ruse și de aderarea a Ucrainei la UE și la NATO. Menținerea forțelor ruse în Ucraina înseamnă continuarea incertitudinii, rămânerea în zona gri și blocarea reformelor și proceselor de integrare europeană.
Într-un interviu pentru sanatateinfo.md, președinta Gender-Centru, Valentina Bodrug-Lungu, vorbește despre respectarea drepturilor lucrătoarelor sexului și constată că societatea și guvernarea nu sunt gata să asigure o abordare complexă capabilă să răspundă la toate provocările legate de acest subiect. În Republica Moldova practicarea sexului consensual și plătit între adulți este criminalizat. Această normă violează dreptul omului la libera alegere a locului de muncă, afirmă experta în politici de gen Dacă persoanele adulte au capacitatea și posibilitatea socio-economică să aleagă singure o activitate sau alta, atunci statul trebuie să le creeze condiții de muncă decente și să le ofere securitate, explică ea. Potrivit expertei, decriminalizarea serviciilor sexuale ar fi un prim pas, care necesită o bună pregătire din punct de vedere social și economic, dar acest pas nu e suficient. Trebuie să abordăm subiectul din mai multe perspective: legală, socială, schimbarea atitudinii, oferirea de servicii.
Nordnews.md din Bălți informează că în timp ce afară ninge, iar temperatura aerului ajunge până la -15 grade Celsius, acoperișul gimnaziului din satul Gașpar, raionul Edineț, rămâne în continuare nereparat. Potrivit reprezentanților instituției de învățământ, lucrările au început, dar au fost sistate din cauza temperaturilor scăzute. Părinții spun că își petrec copiii la ore îngrijorați pentru siguranța lor. Deranjați de lucrările întârziate sunt și profesorii. Acoperișul a fost avariat la sfârșitul lunii iulie, când o furtună puternică l-a distrus parțial, iar reparația nu a fost efectuată din lipsă de bani, dar și din cauza procedurilor birocratice. Abia la sfârșitul lunii noiembrie, Guvernul a alocat peste un milion de lei pentru reparația acoperișului care a creat numai probleme în aceste luni - a plouat și a nins, iar în interiorul clădirii a apărut igrasia, mai ales în sala de sport. Directoarea gimnaziului Olga Ciornea nu a răspuns la apelurile jurnaliștilor, dar, în noiembrie, aceasta spera că va reuși să rezolve problema până la sfârșitul anului trecut.
