Revista presei internaționale: rezultatele turneului de două zile al președintelui ucrainean în Țările Baltice; Tensiunile politice după alegerile parlamentare din Polonia
Rezultatele turneului de două zile al președintelui ucrainean în țările baltice, tensiunile politice care iau amploare după alegerile parlamentare din Polonia și obiectivele noului guvern francez sunt câteva dintre principalele evenimente abordate de presa internațională. O atenție sporită e acordată și crizei din Orientul Mijlociu care a ajuns să fie dezbătută la Curtea Internațională de Justiție. Lidia Petrenco a urmărit ce scrie presa internațională și relatează.
Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy și-a încheiat turneul de două zile în țările baltice ai căror lideri i-au promis noi ajutoare militare pentru a combate agresiunea Rusiei, transmite Reuters. Agenția de presă notează că după ce a vizitat miercuri Lituania, Zelenskyy a mers joi în Letonia și Estonia unde a reafirmat că Ucraina nu va accepta o încetare a focului. Și asta pentru că un armistițiu nu va duce la dialog politic, ci va ajuta Rusia să-și refacă forțele pentru a-și continua agresiunea militară. Rusia se confruntă cu o lipsă de armament, iar încetarea focului îi va permite să-și umple stocurile de muniție pe care le achiziționează deja din Iran și Coreea de Nord, a declarat președintele ucrainean, citat de Reuters. Statele baltice sunt printre cei mai fideli aliați ai Ucrainei, iar probabilitatea tot mai mare a unui război prelungit, forțează Kievul să apeleze la partenerii săi occidentali pentru a obține asistență financiară și militară suplimentară, notează Reuters.
Departamentul american de Stat a impus, joi, sancțiuni împotriva a trei companii din Rusia implicate în transferul de rachete balistice nord-coreene către armata rusă, relatează BBC. Jurnaliștii britanici subliniază că Statele Unite și aliații săi susțin că au dovezi că Phenianul a furnizat rachete Rusiei, chiar dacă Moscova neagă acest lucru. Pe 9 ianuarie, miniștrii de externe ai Statelor Unite și ai altor cincizeci de țări au condamnat într-o declarație comună transferul de rachete din Coreea de Nord în Rusia, fapt care reprezintă o încălcare a sancțiunilor impuse de Consiliul de Securitate al ONU, pentru care a votat și Moscova, amintește BBC.
Comisia Europeană discută posibile concesii pe care ar urma să le facă la insistența Ungariei pentru a oferi un pachet de sprijin de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, scrie Financial Times. Publicația face referire la dezvăluiri ale unor reprezentanți ai executivului european potrivit cărora Comisia ar fi dispusă să accepte condiția guvernului de la Budapesta care insistă asupra prezentării anuale a unor rapoarte privind modul în care vor fi distribuite cele 50 de miliarde de euro pentru Ucraina în următorii patru ani. Potrivit Financial Times, premierul maghiar Viktor Orban ar putea bloca în acest fel în fiecare an continuarea livrării unor sume de bani din pachetul de sprijin pentru Ucraina dacă Uniunea Europeană va îngheța din nou asistența financiară prevăzută în fondul european de coeziune pentru Ungaria în cazul în care această țară va continua să încalce normele statului de drept. Anume din această cauză, Budapesta nu beneficiază de toți banii prevăzuți în fondul de coeziune unde mai rămân blocate peste 20 de miliarde de euro pe care vrea să le obțină, scrie publicația. Financial Times amintește că executivul de la Bruxelles deblocase în decembrie 13 miliarde de euro din acest fond pentru Ungaria pentru ca premierul Viktor Orban să accepte deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ungaria la summitul Consiliului European de la mijlocul lunii trecute.
În atenția presei rămâne criza din Orientul Mijlociu, care a ajuns să fie dezbătută și la Curtea Internațională de Justiție de la Haga la inițiativa Republicii Sud-Africane. Euronews relatează că joi, în prima zi a audierilor, Africa de Sud a acuzat Israelul de genocid împotriva palestinienilor din Fâșia Gaza, unde ar fi murit peste 23 de mii de localnici în urma bombardamentelor israeliene. Israelul a învinuit la rândul său Africa de Sud pentru justificarea acțiunilor teroriste ale grupării islamiste Hamas. Luarea unei decizii ar putea dura ani de zile, notează Euronews, iar în aceste condiții, Africa de Sud solicită instanței să ia măsuri provizorii pentru a forța Israelul să pună capăt campaniei sale militare oferind civililor palestinieni un acces sporit la ajutoare umanitare. Israelul susține că își exercită dreptul la autoapărare după masacrul din 7 octombrie asupra poporului său și urmează să se pronunțe în apărarea sa astăzi, în cea de-a doua zi a audierilor, scrie aceeași publicație.
Agențiile internaționale de presă relatează că Statele Unite și Marea Britanie au lansat în noaptea de joi spre vineri lovituri aeriene împotriva unor ținte militare ale rebelilor houthi din Yemen, ca răspuns la atacurile acestora asupra navelor comerciale care intră în Marea Roșie. Potrivit Reuters, atacurile riscă să ducă la o extindere regională dramatică a războiului dintre Israel și Hamas în Gaza. Un purtător de cuvânt al rebililor houthi a declarat citat de Reuters că nu există nicio justificare pentru atacul americano-britanic și a precizat că gruparea susținută de Iran va continua să vizeze navele care se îndreaptă spre Israel. Rusia a solicitat la rândul ei, o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate al ONU la 12 ianuarie în legătură cu atacurile americane și britanice asupra Yemenului, transmite aceeași agenție de presă.
Potrivit Reuters, președintele american Joe Biden a precizat că această operațiune "defensivă", realizată ca răspuns la atacurile houthi asupra navelor comerciale din această zonă crucială pentru comerțul mondial, a beneficiat de "sprijinul" mai multor țări. El a avertizat, într-un comunicat citat de Reuters, că nu va ezita să ordone alte măsuri dacă va fi necesar, subliniind că rebelii ”au efectuat 27 de atacuri care au afectat peste 50 de națiuni și au forțat peste 2.000 de nave să-și schimbe ruta pentru a evita zona.” Președintele american a reamintit că, împreună cu alte țări, Statele Unite au emis un "avertisment fără echivoc" rebelilor săptămâna trecută și a reamintit că miercuri Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție prin care li se cere să înceteze atacurile. Agenția britanică de presă menționează că rebelii houthi, susținuți de Iran, controlează o mare parte a Yemenulu și și-au intensificat recent atacurile cu rachete și drone în Marea Roșie, lângă strâmtoarea strategică Bab el-Mandeb, care separă Peninsula Arabică de Africa. Reuters mai mai face referire la un comunicat al Pentagonului potrivit căruia atacurile americane și britanice împotriva rebelilor houthi din Yemen au vizat radare și infrastructură de drone și rachete, pentru a le reduce capacitățile de a ataca nave comerciale în Marea Roșie.
Presa europeană își focalizează între timp atenția asupra disputelor politice care iau amploare în Polonia. Agenția poloneză de știri PAP relatează că mii de simpatizanți ai opoziției conservatoare poloneze au demonstrat aseară în fața sediului parlamentului de la Varșovia împotriva noului guvern condus de liberalul Donald Tusk. La protest a venit și Jaroslaw Kaczynski - liderul partidului conservator Lege și Justiție, care a pierdut puterea după alegerile din octombrie în urma cărora liberalul proeuropean Donald Tusk a format o coaliție care vrea să anuleze reformele judiciare contestate și de Bruxelles, amintește PAP. Protestele iau amploare după ce marți, doi politicieni ai fostului partid de guvernământ au fost arestați pentru corupție după ce președintele polonez Andrzej Duda îi grațiase cu câțiva ani în urmă, iar Curtea Supremă a anulat decizia șefului statului, relevă aceeași agenție de presă. Tensiunile cresc o dată în plus după ce Duda a anunțat că e dispus să-i grațieze din nou pe cei doi politicieni, conchide PAP.
Presa europeană acordă o atenție sporită și situației politice din Franța unde a fost instalat un nou guvern în frunte cu premierul Gabriel Attal. AFP transmite că Stéphane Séjourné, liderul partidului președintelui francez Emmanuel Macron, a fost numit joi ministru de Externe în noul guvern, care a păstrat mai multe nume importante și a adăugat doi foști miniștri de dreapta. Noua echipă guvernamentală trebuie să depășească provocări semnificative în acest an urmând să lupte împotriva extremei drepte, care se află în fruntea sondajelor înaintea alegerilor din iunie pentru Parlamentul European, conchide France Press.
