REVISTA PRESEI // Falsurile propagandistice lansate de Tiraspol și Moscova; pregătirea cadrului pentru începerea negocierilor de aderare
Preocupări serioase legate de războiul hibrid total; falsurile propagandistice lansate de Tiraspol și Moscova și pregătirea cadrului pentru începerea negocierilor de aderare – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Într-o emisiune la digi24.ro, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat că Rusia nu are resursele necesare pentru a ataca Republica Moldova, cu toate că era vizată în planul inițial de război, când Moscova și-a propus să prindă Ucraina într-o menghină, prin ocuparea Kievului, Odessei și încercuirea prin Transnistria. Oficialul Alianței a explicat că, din punct de vedere militar, Republica Moldova nu are motive de îngrijorare. Pe de altă parte, există preocupări serioase în privința unui război hibrid total, în contextul parcursului proeuropean al Chișinăului și al alegerilor prezidențiale care se apropie. Geoană a reiterat că Republica Moldova este un partener comun al NATO și al UE. Lucrăm împreună, inclusiv în planul luptei împotriva dezinformării și-i ajutăm să aibă reziliență sporită, la atacuri cibernetice, la dezinformare și la încercarea disperată a Rusiei, prin cozi de topor din Republica Moldova, să oprească drumul pro-european al țării, a declarat oficialul NATO.
Ziarul Național informează că Biroul politici de reintegrare califică drept provocatoare și propagandistice informațiile așa-zisului minister al securității de la Tiraspol (MGB) precum că Republica Moldova ar fi antrenat circa 60 de persoane, majoritatea sosite din Ucraina și având experiență în operațiuni de luptă, pentru a organiza „acțiuni teroriste pe teritoriul Transnistriei”. Acuzațiile regimul separatist de la Tiraspol, negate de Chișunău, au fost lansate la două zile după ce Ministerul rus de Externe l-a convocat pe Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darii, pentru a-i reproșa inclusiv faptul că Chișinăul ar planifica pregătirea personalului militar al Forțelor Armate ale Ucrainei cu participarea instructorilor din țările NATO. Aceste afirmații au fost negate de Ministerul Apărării, care a spus că sunt falsuri, dar a precizat că începând cu luna iunie 2023, Armata Națională instruiește personal din Forțele Armate ale Ucrainei în domeniul identificării și nimicirii obiectelor explozive, despre care opinia publică a fost anunțată.
Moldova 1 îl citează pe eurodeputatul Siegfried Mureșan anunțând că Comisia Europeană pregătește cadrul pentru începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. După ce Comisia Europeană pregătește acest cadru este nevoie de o decizie, tot unanimă, de altfel, a Consiliului European, o decizie prin care acest cadru de negocieri este aprobat și negocierile pot începe printr-o conferință interguvernamentală în care, pe picior de egalitate, autoritățile din Republica Moldova și Comisia Europeană lansează procesul de negociere, a explicat Mureșan. Potrivi lui, în ultimii doi ani, ritmul reformelor în Republica Moldova a fost mai mare decât oricând, care au fost blocate ani de zile, reforme în justiție, combaterea corupției, combaterea spălării banilor. El a mai subliniat că ieșirea Republicii Moldova din sfera de influență a Federației Ruse reprezintă un pas important spre UE.
Ziarul de Gardă o citează pe experta, Angela Grămadă, președinta Asociației „Experts for Security and Global Affairs” spunând că pe parcursului acestui an printre cele mai mari provocări pentru Republica Moldova vor fi continuarea implementării recomandărilor UE, stabilirea corectă a strategiei de negociere a aderării și explicarea proceselor de negociere și a beneficiilor pe care le pot avea cetățenii în urma integrării. Deși nu este corect, dar succesul acestui parcurs european depinde în mare parte de cum se va răspunde la provocarea majoră: cum comunicăm cu cetățenii despre integrarea europeană, adică despre procese de politică externă, când nevoile lor sunt mai mult materiale și foarte concrete: corupție, locuri de muncă, investiții, prețul la gaze naturale și alte produse de primă necesitate. Experta mai subliniază că Republica Moldova trece prin procese extrem de complicate: alegeri prezidențiale, război hibrid, accentuarea tot mai mare a disensiunilor dintre diferite regiuni și administrația centrală, inclusiv pe subiecte de discuții false, induse, care alimentează fricile locuitorilor din aceste regiuni.
Într-un podcast la Europa Liberă, analiștii politici Igor Boțan și Nicolae Negru notează că dacă Ucraina îl pune sub acuzare pe Vitali Ignatiev, negociatorul principal al Tiraspolului, autoritățile de la Chișinău n-ar mai trebui să se întâlnească cu acesta. Nicolae Negru spune că Chișinăul se poate pomeni într-o situație „jenantă” dacă menține contactele cu Ignatiev, după ce Ucraina începe oficial o anchetă penală împotriva acestuia pentru presupusa lui colaborarea cu Rusia. Iar Igor Boțan admite că inculparea lui Ignatiev în Ucraina poate bloca și formatul de negocieri 1+1 între Chișinău și Tiraspol, după ce Ucraina a spus deja că nu va mai participa la negocierile în formatul 5+2 din care face parte și Rusia. Ignatiev, care are și cetățenia ucraineană, a fost citat în perioada 15-17 ianuarie, la sediul Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) de la Vinița pentru a-i fi comunicate acuzații de încălcare a integrității teritoriale a Ucrainei și colaborare cu agresiunea rusă. Între timp, Biroul politici de reintegrare a confirmat că prima întrevedere din acest an a reprezentanților politici de la Chișinău și Tiraspol, Oleg Serebrian și Vitali Ignatiev, va avea loc marțea viitoare la sediul OSCE de la Tiraspol.
Într-o emisiune la TV8, deputatul PAS, Oazu Nantoi, și președintele CUB, Igor Munteanu, notează că niciun format de negocieri în problema transnistreană nu a oferit până acum rezultate și efecte scontate. Ceea ce se numește conflictul transnistrean nu se rezolvă prin negocieri, nici în formatul 5+2, nici în cel 1+1. Acesta nu este un conflict între oamenii de rând de pe malul drept și malul stâng. Conflictul nu a fost rezolvat din cauza corupției și agenturii rusești, afirmă Oazu Nantoi. Formatul 5+2 este mort și îngropat. La 5+2 probabil că nimeni nu are vreo afecțiune sau atașament personal, constată Igor Munteanu. Potrivit lui, marea problemă și marele dezavantaj al formatului 1+1 e că prin el au avut loc niște tranzacții pentru interesele economice și de alt gen ale transnistrenilor, cum ar fi autorizația de funcționare pentru uzina de la Rîbnița, alte probleme care s-au rezolvat în favoarea Sheriff, fără ca cetățeanul din Republica Moldova să aibă sentimentul că acest lucru ar fi în câmpul legii. Munteanu subliniază însă că niciodată contextul extern nu a fost mai favorabil pentru reglementarea democratică a conflictului transnistrean, fiind necesare doar voința politică și creativitate.
Editorialistul portalului agora.md, politologul Laurențiu Pleșca identifică trei scenarii pentru a întări sau modifica statutul de neutralitate și care ar putea soluționa situația vulnerabilă de securitate cu care se confruntă Republica Moldova. Primul scenariu ar fi aderarea la o alianță militară, în speță NATO. Însă, pentru o astfel de decizie, avem nevoie de suportul cetățenilor moldoveni, care deocamdată sunt reticenți, potrivit sondajelor, în mare parte din cauza propagandei ruse. Al doilea scenariu de modificare a statutului de neutralitate sau, cel puțin, de întărire a acestuia ar fi mecanismul de acordare de garanții de securitate din partea statelor europene și a Statelor Unite. Asta ar însemna că semnatarii se angajează să intervină de partea Republicii Moldova în caz de agresiune. Este o solicitare pe care și-a exprimat-o și Ucraina. Cea de-a treia modalitate prin care Republica Moldova își poate revizui prevederile constituționale referitoare la neutralitate este printr-o decizie a Curții Constituționale, care să constate contradicția între neutralitatea permanentă și prezența trupelor militare rusești pe teritoriul țării.
Într-o emisiune la Vocea Basarabiei, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, constată că mai mult de jumătate dintre localitățile Republicii Moldova au mai puțin de 1500 de locuitori, ceea ce nu ar trebui însă să fie argumentul de bază în procesul de amalgamare voluntară. Abordarea bazată pe numărul de populație în procesul de comasare a localităților ar putea îmbunătăți situația și crea servicii publice mai bune, teoretic, dar, la modul practic, e nevoie de investiții foarte serioase, ca oamenii să înceapă să simtă beneficiile. În prezent, situația socială, politică și economică din țară nu este propice procesului de comasare a localităților, afirmă Furdui. Dacă nu ținem cont de lucrul acesta și venim cu niște concepte grandomane, punem greșit prioritățile și, bazându-ne pe niște probleme care se exagerează ca importanță, riscăm să accelerăm procesul de migrare, dacă nu corelăm toate procesele și nu creăm condițiile necesare. Viorel Furdui observă, în context, că fondul de amalgamare a fost diminuat de la 250 la 150 de milioane pentru 2024 și o tendință de centralizare a politicile în domeniul educației, a asistenței sociale ne oferă tendințe de centralizare, nu de descentralizare.
Ipn.md îl citează pe expertul în politici economice Veaceslav Ioniță care constată că moldovenii cheltuie pentru produse alimentare, pe care le aruncă ulterior la gunoi, mai mult decât pentru sănătate, mai mult decât pentru odihnă și de 5-6 ori mai mult decât pentru educație. În Republica Moldova, în 2023, risipa și pierderile de alimente au fost de 19,2 miliarde de lei, dintre care circa 12 miliarde de lei – doar risipa de alimente. Potrivit expertului, moldovenii aruncă anual la gunoi alimente care ar fi suficiente pentru a hrăni un milion de săraci din țară. Ioniță mai observă că deși în ultimii trei ani moldovenii au cunoscut cea mai mare creștere a prețurilor la produsele alimentare, din ultimele două decenii, ei au continuat să risipească produsele alimentare.
Portalul nokta.md de la Comrat relatează că postul regional de televiziune din Găgăuzia GRT difuzează programele canalului Primul în Moldova, asociat fostului deputat fugar Ilan Șor, al cărui licență de emisie a fost suspendată și nu a mai fost prelungită. Reprezentanții GRT nu au comentat deocamdată această colaborare, iar fost directoare a GRT, Ecaterina Jekova, și-a exprimat îndoiala cu privire la legalitatea difuzării programelor postului suspendat la televiziunea publică din Găgăuzia. Ea precizează că dacă Consiliul de Supravegherea a luat vreo decizie în acest sens, aceasta trebuia să primească undă verde și de la Adunarea Populară, pentru că GRT este finanțat din fonduri bugetare, iar acestea ar trebui să fie alocate corect pentru achiziționarea sau producerea de conținut. Directorul Asociației Presei Independente, Petru Macovei, consideră că difuzarea programelor canalului Primul în Moldova este încă o dovadă a faptului că Șor deține controlul postului regional de televiziune.
News.ungheni.org informează că azi, 13 ianuarie, în apropiere de orașul Călărași, va avea loc marea deschidere a pârtiei pentru ski și snowboard din Călărași. Pârtia are circa 2.5 kilometri și îi poate fi atribuită categoria „albastră” pe unele porțiuni, sau chiar „verde” și puțin „roșu” în apropiere de FINIȘ. Pârtia va fi deschisă zilnic, când va fi suficientă zăpadă, bineînțeles. Pe pârtie va fi asigurat transport până în zona START (câteva microbuze). Sus, lângă punctul START, amatorii de schi și snowboard vor putea servi mămăligă cu brânza și carne și izvar. Echipamente disponibile care vor putea fi arendate sunt limitate, deci, se recomandă venirea cu propriile skiuri sau snowboard-uri.
