Revista presei: noi tentative rusești de destabilizare a Republicii Moldova
Transnistria, valiză fără mâner, noi tentative rusești de destabilizare a Republicii Moldova, în primăvară și de ce nu e corect să alegem între Rusia și Europa, sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai:
În corespondența sa pentru dw.com, scriitorul Vitalie Ciobanu întreabă ce facem cu Transnistria, această „valiză fără mâner”, care a revenit în atenția publică odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Vamal, care îi obligă pe transnistreni să plătească taxe în bugetul țării. Republica Moldova nu e în stare să „mistuie” această regiune infestată de mentalitate rusească, ea însăși fiind foarte vulnerabilă. Autorul propune o „carantină” pentru Transnistria până la aderarea europeană, eventual în două trepte, a Republicii Moldova. O „carantină” pentru Transnistria trebuie să presupună neapărat retragerea trupelor rusești și evacuarea arsenalului militar din zonă, urmată de o de-kaghebizare și o de-criminalizare a regiunii. Și, desigur, va fi nevoie de un imens efort de educație și culturalizare, începând cu organizarea de cursuri de limbă română pentru populația rusofonă din zonă, explică scriitorul, precizând că asta pare cam utopic, deocamdată. Ciobanu mai notează că rezolvarea problemei transnistrene depinde integral de deznodământul războiului din Ucraina, unde dacă nu se poate vorbi încă de o victorie a Kievului, cum păruse o lungă perioadă de timp.
Agerpres.ro o citează pe președinta, Maia Sandu, declarând că, în această primăvară, Rusia își va relua acțiunile de încercare de destabilizare a situației din Republica Moldova. Sandu a precizat că până acum au fost întreprinse toate acțiunile pentru a contracara tentative similare de a destabiliza ordinea și puterea de la Chișinău, Federația Rusă, de fiecare dată, încercând să folosească regimul din regiunea transnistreană. Suntem conștienți de aceste riscuri și întreprindem toate acțiunile ca să nu permitem aceste destabilizări. Le comunicăm cetățenilor despre aceste riscuri, așa cum am făcut și anul trecut, când intenția Rusiei era să răstoarne Guvernul de la Chișinău. Împreună cu cetățenii și cu instituțiile statului încercăm să ne protejăm de aceste riscuri, dar avem încă de lucru, există încă vulnerabilități, a afirmat Maia Sandu, într-o conferință de presă ținută la Timișoara. Ea a subliniat că Republica Moldova contează pe sprijinul României și al comunității internaționale în acest sens.
Ziarul de Gardă relatează despre vectorul geopolitic al Republicii Moldova și explică de ce nu e corect să alegem între Rusia și Europa, de ce o dezbatere în acest sens nu este binevenită și nu poate da un rezultat bun pentru cetățenii moldoveni. Republica Moldova este un stat foarte mic, foarte sărac, foarte corupt. Ca să ieșim din aceste crize, e bine să ne aliem la statele integre, cu bunăstare și respect pentru cetățeni, iar aceste state sunt în Uniunea Europeană. Ecuația e cu două mari dificultăți: nu putem ieși singuri din mocirla corupției și a insecurității, dar nu vom fi admiși în UE înainte de a ne curăța de corupție și încălcări. În articol se mai subliniază că UE și Rusia (CSI, Uniunea Vamală etc.) nu sunt sisteme de comparat. E ca și cum ai compara ceaiul de mentă cu ceaiul care conține novichok sau vacanța la Mediterană cu vacanța la podul din Crimeea. Sistemele periculoase și toxice nu pot fi o alegere.
Vocea Basarabiei îl citează pe rectorul Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov, fost ministru al Educației anticipând că, în 2030, universitățile din țară vor avea doar 18 mii de studenți, de trei ori mai puțini decât în acest an de studii și de șapte ori mai puțini decât acum 15 ani. Avem în Republica Moldova instituții foarte bune de învățământ, instituții cu tradiții. Dușmanul nostru principal este scăderea dramatică din punct de vedere demografic. Igor Șarov subliniază nevoia urgentă de revizuire a politicilor educaționale. Trebuie de urgență să ne gândim unde mergem și să nu facem populism. Reformele sunt inevitabile, numărul de studenți nu o să crească. Noi punem un accent foarte mare acum pe internaționalizare, pe numărul studenților străini, dar întrebarea este dacă aceștia o să rămână ulterior și o să fie viitorii pedagogi, viitorii medici, viitorii ingineri, nemaivorbind de colaboratori ai instituțiilor, organizațiilor de forță.
Moldpres.md informează că, în 2023, exportul de prune, cireșe, caise, vișine și piersici a crescut cu 82% comparativ cu anul 2022. Cifrele au fost prezentate de vicepremierul Dumitru Alaiba, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării. Această creștere nu este doar un indicator economic, ci rezultatul muncii agricultorilor noștri. Noi îi vom susține prin diversificarea piețelor de export. Am obținut prelungirea comerțului liberalizat cu UE, a fost semnat Acordul de Liber Schimb cu EFTA și avansează actualizarea Acordului de Comerț Liber cu Turcia. Facem aceste eforturi pentru a susține toate ramurile economiei noastre. Pentru a oferi produse și servicii de calitate, a declarat Alaiba. Potrivit lui, 61% din exporturi au mers în Uniunea Europeană. Piețele principale pentru fructele moldovenești sunt România, Polonia, Germania, Letonia și Olanda.
Europa Liberă relatează că Franța, Marea Britanie, Finlanda, Cehia – sunt țări europene care anunță planuri mari de extindere a capacității energetice nucleare. Republica Moldova a dat anul trecut semne că ar fi interesată să prindă valul, dar nu știe deocamdată prea bine cum. Între timp, ecologiștii spun că mergem pe un drum greșit. În 2023, Republica Moldova a surprins pe unii apărând pe lista țărilor semnatare ale unei declarații în care se cere dublarea producției de energie nucleară la nivel global până în 2030. După publicarea declarației în marginea summit-ului climateric din Dubai, ministrul Energiei, Victor Parlicov, a recunoscut că Republica Moldova nu are nici instituții, nici program nuclear, spunând că semnătura ei a fost mai degrabă politică, de raliere la un curent. Parlicov a amintit că Chișinăul și-a arătat deja interesul pentru a se implica în programul nuclear al vecinei de la vest, România, care se numără printre țările producătoare de energie nucleară cu ambiții de extindere.
Moldova 1 informează că, în anul 2023, au fost declarate vacante 32 de mii de locuri de muncă, cele mai multe în domeniile industriei ușoare, comerțului, transport, dar și în administrația publică, afirmă directoarea Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă, Raisa Dogaru. Cele mai multe locuri le deținem din sectorul privat. Cetățenii vor să lucreze în sectorul privat și vor să aibă salarii mai mari. Mai ușor își găsesc un loc de muncă persoanele care corespund calificărilor și competențelor solicitate de angajator. Potrivit statisticilor, peste 11 mii de persoane au fost angajate în câmpul muncii, dintre care circa 40 de procente sunt femei, sunt persoane tinere, dar avem într-un procent destul de mare și persoane care o vârstă mai înaintată, precizează Dogaru. Ea mai afirmă că, anul trecut, au fost angajați aproape 270 de persoane cu dizabilități, 240 – cetățeni ai Republicii Moldova care s-au reîntors din străinătate și 87 de persoane de etnie romă.
Ziarul de Gardă publică mai multe opinii la început de ani și o citează, inclusiv pe profesoara Liceului „Alexandru cel Bun” din Tighina, Maria Roibu, spunând că trăim timpuri încurcate și gândul e întâi de toate la pace, să revină pacea în lume, să reziste Ucraina agresiunii ruse și să învingă în acest război, că altfel nu va fi pace. În paralel, Republica Moldova trebuie să-și urmeze cursul european și să avanseze în negocierile de aderare la UE. Asta-i lucrul cel mai important pe care-l avem de făcut, nu doar cei din dreapta Nistrului, dar și cei de pe malul stâng, care deși nu au curajul să vorbească despre asta, stau într-un fel de așteptare și, cu siguranță, și-ar dori ca și regiunea transnistreană să apuce același drum european, afirmă profesoara. În articol este citat și directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Slusari, afirmând că 2024 este un an foarte important, în primul rând, sub aspect electoral. Va rămâne un an foarte complicat în contextul agresiunii în Ucraina. Influențele Rusiei nu vor scădea și asta va influența situația investițională și pentru Republica Moldova. Federația Rusă va face posibilul și imposibilul pentru a periclita negocierile de aderare. E nevoie de coalizarea tuturor forțelor pro-europene autentice.
Agora.md informează despre digitalizarea cimitirului romano-catolic din orașul Chișinău. Datele a peste 70 de morminte ale polonezilor și persoanelor de origine poloneză au fost colectate timp de mai bine de un an, iar ulterior stocate pe o platformă. Inițiativa aparține organizației „Liga Femeilor Poloneze din Moldova”. Am fotografiat mormintele după o listă pe care o aveam. Pe platforma web puteți găsi numele răposatului, după apare poza mormântului. Acest lucru este important pentru persoanele care își caută rădăcinile. Osemintele strămoșilor nu mai pot fi găsite, deoarece au trecut mulți ani, însă este important că pot fi găsite măcar mormintele lor, spune președinta Ligii, Tamara Ababii.
ProTV Chișinău relatează că, în plină iarnă, la Bardar e o adevărata primăvara. Acolo, în sera unui florar, au înflorit primele lalele din acest an. Florile sunt crescute printr-o tehnologie experimentală, care presupune dezvoltarea bulbului în apă. De toate culorile, florile sunt pregătite să bucure primii cumpărători. Florarul, Gheorghe Tonu, povestește că laleaua este floarea pe care o poți programa cu exactitate când să înflorească, cu eroare de o zi sau două. Astfel, pentru a avea lalele în ianuarie, Gheorghe Tonu le-a sădit în noiembrie. Iar de atunci, zi de zi, își petrece timpul cu ele. Cred ca-s vreo 18 soiuri, din diferite grupuri. Noi trebuie sa le facem o microclima optimă, respectând temperatura și umiditatea, ca floarea să crească sănătoasă, explică florarul. Potrivit lui, rețeta succesului în creșterea lalelelor este materialul săditor de calitate. De aceea el importa bulbii din Olanda. Tot de la olandezi a luat și tehnologia de creștere pe apa, care este mai avantajoasa decât cea pe sol.
