Revista presei: scenarii și prognoze pentru alegerile prezidențiale
Scenarii și prognoze pentru alegerile prezidențiale și activizarea regiunii transnistrene - sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Într-o emisiune la TVR Moldova, analistul Mihai Mogîldea anticipează, în ajunul alegerilor prezidențiale, o coagularea a întregii opoziții pro-ruse sau anti-europene în jurul unui singur candidat care va beneficia nu doar de sprijinul unui grup de partide, dar și de resurse importante financiare, investiții în campania sa electorală, inclusiv încercări de a corupe alegătorii. Întrucât electoratul dur consolidat pro-rus din Republica Moldova constituie în jur de 30 la sută, insuficient pentru a garanta o victorie, Mogîldea admite că rivalul actualei președinte, care va deveni cunoscut în următoarele două sau trei luni, va avea o strategie electorală menită să creeze mai mult confuzie pentru alegători. Probabil se va merge pe un discurs centrist chiar pe alocuri pro-european al acestui candidat.
Editorialistul Ziarului Național Nicolae Negru notează că miza geopolitică a alegerilor prezidențiale din acest an e prea mare și nu poate fi ignorată. Putin are nevoie de o victorie cât de mică în lupta contra Occidentului colectiv și Republica Moldova este o ocazie să demonstreze că Rusia nu poate fi neglijată, că jocul ei continuă și că ea poate controla spațiul post-sovietic. Dacă Maia Sandu câștigă, Rusia pierde definitiv Republica Moldova, de aceea FSB va încerca să înjghebe o coaliție largă anti-Maia Sandu, să-i adune sub același steag fals pe proeuropeni și proruși. Pe de cealaltă parte, Occidentul, România și Ucraina în primul rând, nu pot admite o înfrângere a forțelor proeuropene în alegerile prezidențiale și referendumul din acest an în Republica Moldova. Maia Sandu ar trebui să anticipeze crearea frontului antieuropean comun printr-un front proeuropean comun. Deocamdată, însă, ea nu a întreprins niciun pas în acest sens.
Radio Chișinău îl citează pe expertul în apărare, Andrei Curăraru, spunând că activizarea regiunii transnistrene poate vorbi despre doua elemente – interesul economic, care este unul important pentru clanul Sheriff, și inițierea unor scheme în contextul referendumului pentru aderarea europeană și alegerilor prezidențiale din acest an. Narativul alegerilor va domina, din punct de vedere al securității naționale, în perioada următoare, spune expertul. Potrivit lui, autoritățile trebuie să se pregătească pentru eventuale scheme și incidente care ar putea influența rezultatul și mersul scrutinului, inclusiv atacuri cibernetice asupra site-ului CEC, alerte cu bombă în secții de votare, scheme de cumpărarea ilegală a voturilor în defavoarea unor candidați sau în defavoarea integrării europene. Comentatorul politic Anatol Țăranu spune că fortificarea securității naționale va depinde strict de pașii pe care îi va face Republica Moldova în parcursul său european, de rezultatul alegerilor prezidențiale și de dorința țării de a obține suportul partenerilor pentru consolidarea acestui sector. Potrivit lui, e nevoie de schimbarea percepției publică față de Alianța Nord Atlantică (NATO).
Într-o emisiune la ProTV Chișinău, expertul comunității WatchDog, Valeriu Pașa, afirmă, comentând disensiunile dintre Chișinău și Tiraspol pe marginea noului Cod Vamal, că nu trebuie neglijate interesele Moscovei, care nu țin de regiunea transnistreană, ci de încercările de a pune mâna pe puterea de la Chișinău. Bătaia este pentru alegerile parlamentare din 2025, cu etapa intermediară a alegerilor prezidențiale, afirmă analistul. El observă că Federația Rusă și-a activizat tentativele de destabilizare în întreaga regiune, inclusiv în Balcani, iar în cazul Republicii Moldova se urmărește darea peste cap a tuturor proceselor democratice și crearea percepției precum că autoritățile nu sunt capabile să gestioneze lucrurile în țară, iar, în acest scop, provocările dinspre regiunea transnistreană se pliază perfect. Fostul vicepremier pentru reintegrare Alexandru Flenchea spune că situația creată după intrarea în vigoare a Codului Vamal este gestionabilă, dar nu și lipsită de riscuri, venite inclusiv dinspre Rusia. Potrivit expertului, în Transnistria se ciocnesc acum interesele Sheriff-ului, implicit ale administrației separatiste, care vrea să facă bani și să se împace bine cu Chișinăul și cu Kievul, și interesele MGB-ul transnistrean, ale FSB-ului rus, care vrea să prevină apropierea Sheriff-ului de Chișinău și, mai ales, de Kiev.
Într-o emisiune la TV8 politicianul de opoziție de la Tiraspol, Anatolii Dirun, observă că între Chișinău și Tiraspol nu a existat comunicare pe marginea adoptării noului Cod Vamal, care a provocat nemulțumire în stânga Nistrului. Deși cunoștea că se pregătește acest document care să reglementeze activitatea agenților economici din regiunea separatistă, așa-zisa putere de la Tiraspol a tăcut până la 1 ianuarie, când a intrat în vigoare Codul vamal, spune politicianul. Potrivit lui, problema a devenit un punct de plecare pentru escaladarea conflictului transnistrean, iar soluția poate fi găsită în format de negocieri 1+1. Politicianul critică abordarea Chișinăului spunând că modificările la codul Vamal ar fi un instrument de presiune economică asupra regiunii separatiste.
Zona de securitate a descoperit că cele trei persoane – Serghei Șerstiuc, Rodion Romanov, Serghei Sandu - care s-au evidențiat prin discursuri și declarații de presă la recentul protest de la punctul ilegal de trecere de la Bender fac parte din organizația „Forumul popular transnistrean”, entitate condusă de liderul administrației transnistrene, Vadim Krasnoselski. Deși manifestația împotriva noului Cod Vamal care obligă agenții economici din stânga Nistrului să achite taxe în bugetul Republicii Moldova s-a vrut a fi un strigăt al societății civile din regiune, profilul persoanelor ce au coordonat acțiunea, trădează conexiunile lor cu administrația de facto a regiunii, demonstrând într-un final că a fost o imitație a inițiativei civice, inexistente în stânga Nistrului, din cauza represiunilor constante ale regimului separatist. Forumul popular transnistrean este o replică a Frontului Popular al întregii Rusii, entitate inițiată și condusă, din 2012, de președintele rus, Vladimir Putin, și sancționată de Uniunea Europeană (UE), începând cu februarie 2023.
Europa Liberă informează că Guvernul Republicii Moldova a fost solicitat de Federația Rusă în legătură cu ținerea pe teritoriul moldovean a alegerilor prezidențiale ruse din 15-17 martie, dar deocamdată nu i-a răspuns. Ministerul de Externe precizează că solicitarea este în prezent în proces de examinare, iar un răspuns va fi furnizat într-un interval de timp rezonabil. Alegerile la care președintele rus Vladimir Putin are toate șansele să obțină un nou mandat pe șase ani ar fi primul scrutin rusesc ținut și pe teritoriul Republicii Moldova după invadarea de către Rusia a Ucrainei vecine, în februarie 2022. Autoritățile electorale ruse au recunoscut, după anunțarea datei alegerilor prezidențiale, că de data aceasta votarea în străinătate ar putea fi mai greu de organizat, mai ales în așa-numitele „țări ostile”, adică statele democratice care critică politica rusă în diferite domenii, condamnând mai ales invadarea Ucrainei. Un alt impediment semnalat de Moscova este că un număr mare de diplomați ruși, care ar trebui să se implice în organizarea alegerilor rusești peste hotare, au fost expulzați din anumite țări. Nu este limpede dacă Rusia are de gând să deschidă secții de votare și în Transnistria, așa cum a făcut în trecut.
Într-un comentariu pentru TVR Moldova, ministrul Energiei, Victor Parlicov, afirmă că sporirea capacității gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău va crește reziliența energetică a Republicii Moldova. În plus, Chișinăul va avea posibilitatea să transporte gaze din România spre Ucraina și invers, devenind astfel un jucător pe piața regională. Parlicov precizează că firma Vestmoldtrangaz, companie fiică a Trasgaz România, care a preluat în gestiune rețeaua, urmează să decidă unde, cum și cu cât poate fi mărită capacitatea gazoductului Iași-Chișinău. Ei trebuie să vină cu soluția, cu propunerea cum mai bine să dezvoltăm rețeaua pe teritoriul Republicii Moldova ca să ne asigurăm, pe de o parte, că avem posibilitatea flexibil să aduce și să ducem gaze din România înspre Ucraina și invers. Cu atât mai comod va fi sistemul nostru pentru ca gazele din sud să ajungă în depozitele de gaze din Ucraina de vest, cu atât mai mică va fi presiunea pentru consumatorul din Republica Moldova și cu atât mai mult vom câștiga din tranzitul de gaze, explică ministrul. Pentru expertul Sergiu Tofilat este rezonabilă mărirea capacității gazoductului. El spune însă că ar trebui să se ia în calcul și construcția unui depozit de gaze pe teritoriul Republicii Moldova.
TV8 informează că mai multe dosare penale în care sunt vizați foști și actuali deputați se află la faza de urmărire penală. Este vorba de deputații care sunt investigați pentru îmbogățire ilicită în circa 14 cauze penale. Potrivit șefului adjunct interimar al Procuraturii Anticorupție (PA), Octavian Iachimovschi, în prezent, procurorii sunt în așteptarea analizelor efectuate de către Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) în cauzele respective. Pe teritoriul Republicii Moldova toate mijloacele, veniturile posibil de identificat, au fost deja identificate. Suntem în așteptarea informațiilor de peste hotarele țării unde credem noi că unele persoane ar putea să aibă anumite bunuri, afirmă procurorul. Referitor la alți deputați în privința cărora a fost solicitată ridicarea imunității, cea mai mare parte dintre dosare a fost transmisă instanțelor de judecată, spune Iachimovschi, precizând că se referă la deputații vizați în frauda bancară, Aeroport, finanțare ilegală a partidelor. În ultimii patru ani, încătușările și reținerile din Parlament au devenit o normalitate. Din vara lui 2019 și până în prezent, deputații au votat 33 de cereri de ridicare a imunității parlamentare pentru nouă aleși ai poporului. Lider la acest capitol este oligarhul fugar, Ilan Șor, pe numele căruia Legislativul a acceptat urmărirea penală de 13 ori.
Ipn.md o citează pe ministra Justiției Veronica Mihailov-Moraru explicând că procesul de revizuire a hărții judiciare trebuie să avanseze, pentru a asigura accesul mai eficient la justiție pentru cetățeni și pentru a găsi soluțiile cele mai optime, care să asigure specializarea judecătorilor. Totodată, reorganizarea instanțelor judecătorești este importantă, în contextul reformei justiției și a parcursului european al Republicii Moldova. Proiectul de modificare a Legii privind reorganizarea instanțelor judecătorești (revizuirea hărții judiciare), înregistrat la sfârșitul anului trecut, a fost dezbătut pe platforma Consiliului Consultativ al Ministerului Justiției. În cadrul discuțiilor, ministra justiției a remarcat că proiectul este unul prioritar pentru a putea demara în paralel și alte procese de modernizare a instanțelor judecătorești. Reorganizarea sistemului instanțelor judecătorești este unul dintre obiectivele Strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025 și este o acțiune prevăzută în Planul național de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Europa Liberă informează despre schimbarea categoriei de vulnerabilitate energetică la unii consumatori și publică explicația ministerului Muncii și Protecției Sociale. Purtătoarea de cuvânt al Ministerului, Diana Blănaru, precizează că pentru a asigura o distribuție echitabilă a compensațiilor, datele introduse de solicitanți au fost verificate în nouă baze de date deținute de stat sau de instituții private, cum ar fi cele gestionate de Serviciul Fiscal de Stat, Casa Națională de Asigurări Sociale, Agenția Servicii Publice – Registrul de Stat al Populației, Registrul de Stat al Bunurilor Imobile. Au fost cazuri când persoanele au greșit ceva în cerere sau nu au indicat corect venitul. Anul acesta sistemul informațional are conexiuni cu mai multe sisteme: de stat, instituții bancare. Respectiv se verifică venitul și dacă, de exemplu, persoana a indicat venituri mai mici, dar sistemul găsește că are venituri mai mari, se iau veniturile din sursele oficiale, explică Blănaru.
Deschide.md informează, citând date ale Agenției Servicii Publice (ASP), că peste 70% din cetățenii străini care, în ultimii doi ani, au depus documente pentru obținerea cetățeniei Republicii Moldova sunt din Federația Rusă, iar alte circa 20% - din Ucraina. Potrivit autorităților, situația geopolitică din regiune, generată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, a influențat sporirea numărului de persoane care aplică la cetățenia Republicii Moldova, în special cetățeni ai Federației Ruse și ai Ucrainei. ASP susține că, urmare a examinării cererilor, au fost identificate tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută prezentate de către solicitanți, dar care au fost prevenite datorită verificării autenticității acestor documente prin interpelarea autorităților emitente și avizării cererilor respective de către Serviciul de Informații și Securitate.
TV Nord din Bălți relatează că, alocând 42% din venitul lunar pentru procurarea produselor alimentare, moldovenii au aruncat la tomberon alimente în valoare de cel puțin 12 miliarde de lei, în 2023, potrivit unui studiu realizat de IDIS Viitorul. Locuitorii municipiului Bălți spun că printre produsele care cel mai des ajung la gunoi se numără pâinea și lactatele. Unii locuitori afirmă că practic nu aruncă produsele alimentare, întrucât le dau la animale saau fac compost, pe care îl folosesc în gospodărie. Specialista în nutriție, Corina Dascalu, recomandă planificarea meniului săptămânal și a cumpărăturilor pentru a evita risipa de alimente, procurarea irațională a produselor și mâncatul excesiv.
