Revista presei: taxele vamale și plățile pentru poluarea mediului agenților economici din regiunea transnistreană; Creșterea cererilor pentru obținerea cetățeniei Republicii Moldova din partea cetățenilor Federației Ruse
Tiraspolul îndemnat să accepte taxele vamale și să evite acțiunile unilaterale și discriminatorii; sesiunea extraordinară a Parlamentului convocată pe fundalul unor critici și tot mai mulți cetățeni ruși vor cetățenia moldovenească – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Ziarul Național informează că Chișinăul rămâne ferm pe poziții în privința aplicării taxelor vamale și plăților pentru poluarea mediului agenților economici din regiunea transnistreană. Aceste cerințe sunt menite să aducă treptat activitatea acestor întreprinzători în câmpul legal național, cu respectarea regulilor de concurență loială și angajamentelor asumate de Republica Moldova la nivel internațional, a precizat Biroul politici de reintegrare, după o nouă rundă de discuții între reprezentanții politici de la Chișinău și Tiraspol. Vicepremierul Oleg Serebrian a cerut evitarea acțiunilor unilaterale și discriminatorii în privința fermierilor din raionul Dubăsari, școlilor cu predare în limba română, funcționarilor autorităților Republicii Moldova amplasate în Zona de Securitate și a altor categorii de cetățeni. Solicitarea vine în contextul intenției Tiraspolului de a veni cu măsuri de răspuns, inclusiv cea de a introduce taxe vamale pentru fermierii din Dubăsari.
Radio Chișinău îl citează pe fostul vicepremier pentru Reintegrare Alexandru Flenchea spunând că autoritățile de la Chișinău trebuie să își asume nota de plată și să susțină cetățenii și instituțiile vizate de eventualele măsuri represive ale administrației separatiste transnistrene. În același timp, autoritățile sunt obligate să asigure condiții egale de economie de piață pentru activitatea tuturor agenților economici, indiferent de forma de proprietate și de localizare. El mai notează că agenții economici din regiunea transnistreană se vor resemna și vor accepta noile reguli impuse de Codul Vamal. Expertul comunității WatchDog, Valeriu Pașa, consideră că nu ar exista o tensiune reală crescută între Chișinău și administrația de la Tiraspol și observă intransigența de care a dat dovadă Chișinăul. El menționează însă că indiferent de ce va face sau nu va face Chișinăul, dacă la Moscova s-a decis să se pornească o nouă campanie de destabilizare a Republici Moldova utilizând oamenii pe care ei îi controlează în regiunea transnistreană, ei o vor face.
Într-un editorial pe agora.md, politologul Laurențiu Pleșca notează că reacțiile virulente ale Tiraspolului la noul Cod Vamal denotă că regimul transnistrean începe să conștientizeze că, pas cu pas, vor mai urma racordări juridice în legislația Republicii Moldova care să omogenizeze drepturile și obligațiile persoanelor fizice și juridice de pe ambele maluri ale Nistrului și care vor tăia din pârghiile pe care le are regiunea transnistreană. Aceasta este noua realitate și nu mai există cale de întoarcere. În continuare, se va răspunde și la cea mai stringentă problemă care, de fapt, alimentează regimul de la Tiraspol, cea a gazului în schimbul electricității. O altă opțiune decât asigurarea unor condiții egale pentru ambele maluri nu mai există pe masa negocierilor. Iar regimul transnistrean trebuie să se întrebe ce scenariu dorește să urmeze, notează politologul, precizând că reintegrarea în Republica Moldova ar oferi beneficii substanțiale, având în vedere apropierea cu pași alerți de Uniunea Europeană.
Politik.md informează că Parlamentul se întrunește în sesiune extraordinară joi și vineri. Pe agenda deputaților sunt câteva proiecte care au stârnit discuții în societate, iar unul din ele vizează un amendament la Legea Procuraturii, votat în prima lectură, care prevede alegerea Procurorului General exclusiv în baza votului majorității membrilor CSP, prin excluderea evaluării în baza unor criterii clare și a unui punctaj. Mai multe organizații ale societății civile au semnal un apel în care au cerut Parlamentului să retragă amendamentul invocând că alegerea prin vot oferă o discreție mai mare decât evaluarea în baza unor criterii prestabilite și a punctajului. Folosirea sistemului de punctaj permite identificarea încercărilor de manipulare a rezultatelor, ceea ce este practic imposibil în cazul aplicării noilor prevederi legislative propuse de majoritatea PAS în proiect, se arată în apel. Organizațiile societății civile mai notează că inițiativa reduce din transparența și meritocrația procesului de selectare a Procurorului General, reprezintă un regres față de situația existentă și este în contradicție cu angajamentele asumate de Republica Moldova înainte deschiderii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
Radio Chișinău îl citează pe analistului politic Anatol Țăranu, fost ambasador moldovean la Moscova, spunând că numărul în creștere a cererilor pentru obținerea cetățeniei Republicii Moldova din partea cetățenilor Federației Ruse denotă tentative de eschivare de la înrolarea în armata rusă. Motivele pentru care cetățenii ruși caută să obțină cetățenia moldovenească sunt la suprafață. Ei încearcă să evite mobilizarea în armata rusă, încearcă să evite trimiterea pe front, iar cetățenia Republicii Moldova ar putea să îi salveze. Cred că anume războiul din Ucraina a provocat această explozie de solicitări privind cetățenia Republicii Moldova în Federația Rusă, menționează Țăranu. În contextul creșterii semnificative a numărului de solicitări de obținere a cetățeniei Republicii Moldova, Agenția Servicii Publice a cerut majorarea termenului legal de examinarea a solicitărilor. Conform datelor Agenție, 70 la sută din solicitanți sunt cetățeni ruși și 20 la sută sunt ucraineni.
TVR Moldova îl citează, la același subiect, pe expertul în politică, securitate, justiție și drept, Andrei Curăraru, spunând că mulți cetățeni ai Federației Ruse vor să aibă un plan B, în legătură cu războiul, și aplică la așa numitele cetățenii de aur, achită o sumă de bani pentru a obține un pașaport, sau încearcă să obțină niște cetățenii care sunt mai permisive, cum este cea a Republicii Moldova, de exemplu. Potrivit lui, problema de bază a Republicii Moldova este acel mecanism de redobândire a cetățeniei. Descendenți ai unor persoanelor născute pe teritoriul țării au dreptul să redobândească această cetățenie facil, în timp ce în multe alte state europene cetățenia se obține mult mai greu, în baza mai multor criterii. Expertul salută inițiativa ASP de a cere extinderea termenului de examinare a solicitărilor afirmând că Republica Moldova, candidată la aderarea în UE, are obligația să nu permită ca cetățenia sa să devină un mecanism de vânzare-cumpărare.
Într-o emisiune la TV8, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a dat asigurări că Aeroportul cu siguranță va rămâne în proprietatea statului și a precizat că niciodată nu s-a pus problema că nu va rămâne, dar e că are nevoie de investiții costisitoare. Cele mai mari investiții sunt necesare pentru terminalul de la Aeroportul din Chișinău, dar și pentru construirea unor parcări noi. Chiar dacă grupul criminal Șor, atunci când a preluat aeroportul, s-a angajat să facă reabilitări la pistă, din păcate aceasta nu este în stare foarte bună și are nevoie de investiții. Sunt necesare investiții la parcări. În total, sunt necesare investiții între 4 și 6 miliarde de lei, a subliniat Andrei Spînu. El a precizat că, în prezent, se fac eforturi pentru identificarea unui partener interesat să facă investițiile necesare. La începutul lunii decembrie 2023, Andrei Spînu declara că toate spațiile de pe teritoriul Aeroportului de la Chișinău vor fi scoase la licitație, iar până în primăvara anului 2024, contractele cu toate companiile subordonate penalului fugar Ilan Șor, care operează pe teritoriul aeroportului, vor fi reziliate.
Anticoruptie.md informează că în localitatea Mateuți, Rezina, numărul oamenilor cu tumori maligne a crescut cu 80% în ultimii zece ani, de vreme ce la nivel național numărul celor bolnavi de cancer a sporit cu 40 la sută. Această evoluție îngrijorătoare se înscrie în contextul în care autoritățile de la Chișinău au oferit, în ultimii ani, autorizații de funcționare, cu derogări de la legislația mediului, Uzinei Metalurgice Moldovenești, unul dintre cei mai importanți contribuabili ai regimului secesionist de la Tiraspol. Libertatea de a polua în schimbul electricității ieftine pare un târg bun, la prima vedere. Numai că, până la 1 decembrie 2023, când a fost instalată stația de monitorizare a calității aerului la Mateuți, responsabilii de protecția mediului de la Chișinău nu au avut instrumente independente de monitorizare a calității aerului. Primara satului Mateuți, Angela Ursachi, spune că localnicii s-au simțit marginalizați în toată perioada asta și consideră că autoritățile sunt impotente ca să intervină. Consiliera prezidențială Iuliana Cantaragiu, fostă ministră a Mediului, spune, cu referire la numărul persoanelor cu tumori maligne, că este dificil să demonstrezi că tendința respectivă a fost determinată doar de poluare.
TV8 relatează că mii de persoane cu dizabilități sunt șomere, deși vor să muncească. Una dintre marile piedici pentru persoanele cu dizabilități în încercarea de a se angaja este că aceștia locuiesc în sate, pe când majoritatea locurilor de muncă sunt în orașele mari. Pentru a remedia această problemă și altele ce apar în procesul de integrare pe piața muncii, autoritățile centrale implementează diverse programe și politici. De exemplu, oferă subvenții pentru angajatorii care iau la lucru persoane cu dizabilități. De asemenea, au introdus și obligativitatea pentru companii să creeze funcții pentru reprezentanții acestei categorii. Deși riscă sancțiuni, Inspectoratul de Stat al Muncii nu poate desfășura controale, în lipsa unui mecanism de aplicare a legii. Secretara de stat la ministerul Muncii și Protecției Sociale, Felicia Bechtoldt, spune că atât timp cât nu avem sancțiuni pentru angajatori să respecte legea, atât timp în continuare vom avea o discriminare față de persoanele cu dizabilități în câmpul muncii, în mediul educațional, în sistemul de sănătate.
TV Nord relatează că, în contextul sărbătorilor de iarnă, aproape 50 de mii de brazi au fost tăiați pentru a fi comercializați pe piața internă din Republica Moldova doar de către Agenția „Moldsilva”. După sărbători, marea majoritate a oamenilor care au ales să-și cumpere brad natural, i-au aruncat la tomberon. Dacă în Chișinău brazii au fost transportați centralizat la platforma de deșeuri biodegradabile, unde vor fi tocați și utilizați pentru compost organic, în Bălți responsabilii de evacuarea și transportarea deșeurilor spun că nu există un loc special amenajat pentru acești brazi, așa că sunt transportați în mod obișnuit la groapa de gunoi. În majoritatea țărilor Europene, brazii sunt colectați și reutilizați pentru brichete de foc s-au îngrășământ, iar Suedezii aruncă brazii reciclați în apele înghețate din Stockholm, drept hrană pentru speciile acvatice sălbatice care trăiesc în arhipelagul suedez.
