Revista presei internaționale: pericolulul escaladării celor mai mari conflicte militare din lume
Presa internațională își menține focalizată atenția asupra pericolului escaladării celor mai mari conflicte militare din lume – a războiului ruso-ucrainean și a celui din Orientul Mijlociu. Ce scriu publicațiile străine despre evoluția și repercursiunile celor două conflagrații, inclusiv despre eforturile geopolitice de a le aplana, a aflat Lidia Petrenco.
China s-a împotrivit unei întâlniri a premierului său Li Qiang cu președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy în timpul Forumului Economic Mondial de la Davos, relatează Politico. Ziarul îl citează pe un înalt oficial american potrivit căruia, întrevederea a fost solicitată de autoritățile de la Kiev, iar refuzul Chinei a fost o surpriză neplăcută. Potrivit altui oficial american, citat de aceeași publicație, incidentul diplomatic a survenit după ce Rusia i-ar fi cerut Chinei să pună capăt contactelor diplomatice cu Ucraina. Acest gest ar fi un nou semn că Beijingul continuă să susțină Rusia și că nu intenționează să depună eforturi pentru a pune capăt invaziei acesteia în Ucraina, constată Politico. Intervievat de aceeași publicație, un oficial ucrainean a negat însă că autoritățile de la Kiev ar fi cerut o întâlnire cu reprezentanții guvernului chinez.
Euronews estimează șansele confiscării activelor rusești înghețate pe teritoriul țărilor occidentale și folosirii acestor bani pentru reconstrucția Ucrainei. Jurnaliștii postului paneuropean de televiziune subliniază că aceeași solicitare le-a fost adresată de președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy liderilor occidentali prezenți la Forumul Economic Mondial de la Davos. Euronews amintește că valoarea activelor rusești înghețate este de aproximativ 300 de miliarde de dolari, însă bancherii europeni se tem că eventuala confiscare a acestora ar crea un precedent juridic complex care ar putea submina stabilitatea financiară globală. Prejudiciul cauzat de război agriculturii, energiei și altor domenii, este estimat la un trilion de dolari, transmite Euronews precizând că suma continuă să crească, în timp ce aliații Kievului sunt puși în situația de a găsi fonduri pentru restaurarea Ucrainei.
Din cauza războiului, rezervele financiare ale Federației Ruse s-au redus la jumătate, titrează Bloomberg. Publicația observă că la sfârșitul anului trecut, activele monetare și investiționale din așa-numitul Fond Național de Asistență Socială, se ridica la 5 trilioane de ruble (56,5 miliarde de dolari) față de 8,9 trilioane de ruble înainte de invadarea Ucrainei la scară largă în februarie 2022. Valoarea celorlalte active din Fondul Național de Asistență Socială, care sunt mai puțin lichide (acțiuni ale companiilor rusești, obligațiuni etc.), a crescut cu peste 2 trilioane de ruble. Astfel, activele cu lichiditate scăzută prevalează în prezent față de cele foarte lichide, deși înainte de invazie situația era absolut inversă, constată Bloomberg.
Parlamentul german s-a opus livrării rachetelor cu rază lungă de acțiune Taurus în Ucraina, transmite Spiegel. Potrivit publicației germane, proiectul rezoluției înaintat de parlamentarii creștin-democrați, a fost respins cu o majoritate clară de peste 70 la sută din voturi. Ziarul precizează că împotriva rezoluției s-au pronunțat în special deputații din Partidul Verzilor și Partidul Liberal Democrat. Oarecum surprinzător, în condițiile în care unii membri ai celor două formațiuni ceruseră în câteva rânduri guvernului să livreze Kievului rachete Taurus, scrie Spiegel.
Comentând votul din Bundestag, vicepreședintele parlamentului ucrainean, Yegor Chernev, a declarat citat de Unian că aprobarea proiectului de lege a eșuat pentru că nu a fost coordonată în prealabil cu alți deputați. Or, autorii proiectului sunt un grup separat de deputați ai opoziției, a explicat Chernev, adăugând că cel mai probabil, Parlamentul german va pune din nou la vot proiectul de lege înainte de 24 februarie 2024, când se vor împlini doi ani de la invazia rusă în Ucraina. Unian amintește că pentru a evita escaladarea conflictului ruso-ucrainean, guvernul german a refuzat în mod repetat să livreze rachete de croazieră Taurus în Ucraina. Și asta în ciuda faptului că Marea Britanie și Franța furnizează deja rachete Storm Shadow și SCALP cu caracteristici similare.
Între timp, președintele american Joe Biden s-a întâlnit la Casa Albă, cu liderii republicani și democrați din ambele camere ale Congresului pentru a discuta despre avansarea cererilor bugetare suplimentare pentru a sprijini militar Ucraina, Israelul și Taiwanul, transmite BBC. ”Solicitarea e blocată în Congres din decembrie, din cauza condițiilor impuse de republicani, care cer mai întâi adoptarea unor măsuri de securitate mai dure la frontiera de sud a Statelor Unite pentru a opri fluxul de migranți care vin din Mexic”, relatează BBC amintind că Washingtonul a fost nevoit să înceteze practic să mai furnizeze arme Ucrainei din cauza epuizării fondurilor alocate anterior. Republicanii și democrații din Senat încearcă să ajungă la un fel de compromis, iar Biden este încurajat de rezultatele pe care le-a obținut până acum, a anunțat Casa Albă, informează BBC.
„Înainte de întâlnirea de la Casa Albă, Mike Johnson, președintele Camerei Reprezentanților, unde republicanii dețin majoritatea, a declarat că până când administrația nu va închide granița, nu vor fi luate în considerare alte cereri... După întâlnire, Johnson a spus că discuțiile au fost productive, dar a subliniat că mai întâi trebuie rezolvată problema frontierei mexicane. Liderul majorității democraților din Senat, Chuck Schumer, a spus la rândul său că este optimist față de atingerea unui compromis pentru adoptarea la pachet a măsurilor de consolidare a frontierei și a sprijinului de peste 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina”, relatează BBC.
„Lumea occidentală trebuie să conștientizeze că era păcii și stabilității relative s-a încheiat și au început vremuri imprevizibile”, a avertizat citat de The Independent, președintele Comitetului Militar al NATO, Rob Bauer. Potrivit publicației, la reuniunea conducerii blocului militar trans-atlantic, Bauer a îndemnat Occidentul să implice întreaga societate în combaterea amenințărilor globale, fără a se limita la planurile militare standard ale conducerii cartierului general. „Acest război arată frica Rusiei față de cea mai puternică armă de pe pământ – democrația. Moscova se teme că cetățenii ruși i-ar putea întoarce spatele dacă ar vedea că ucrainenii trăiesc mai bine decât ei, pe măsură ce adoptă valorile democrației occidentale, a explicat oficialul NATO, citat de The Independent.
Situația rămâne tensionantă și în Orientul Mijlociu unde războiul dintre Israel și Hamas are impact asupra întregii regiuni, scriu publicațiile internaționale. Aseară, forțele americane și britanice au lansat al patrulea atac aerian asupra țintelor militare ale rebelilor houthi din Yemen, care atacă navele din Marea Roșie, transmite The Times of Israel. Ziarul notează că prin acțiunile lor, rebelii susținuți de Iran, își manifestă solidaritatea cu palestinienii din Fâșia Gaza, un teritoriu bombardat și asediat de armata israeliană după atacul fără precedent al Hamas din 7 octombrie.
Între timp, Pakistanul a lansat azi lovituri pe teritoriul Iranului contra unor luptători separatiști, după ce Teheranul a anunțat că a atacat baze ale unor militanți afiliați Israelului aflate pe teritoriul pakistanez, transmite Reuters. Potrivit agenției de presă, mai multe rachete au lovit un sat din provincia Sistan-Baluchistan, care se învecinează cu Pakistanul, ucigând trei femei și patru copii, toți ne-iranieni. O sursă din cadrul serviciilor de informații pakistaneze a declarat pentru Reuters că loviturile au fost efectuate de avioane militare: „Forțele noastre au efectuat lovituri pentru a viza militanții Baloch din interiorul Iranului, care urmăresc obținerea independenței pentru provincia pakistaneză Balochistan”, a adăugat el, referindu-se la Frontul de Eliberare a Balochistanului. ”Tensiunile dintre Iran și Pakistan adâncesc îngrijorările legate de instabilitatea din Orientul Mijlociu de când a început războiul dintre Israel și Hamas, iar aliații Iranului au intrat, de asemenea, în luptă în Liban, Siria, Irak și Yemen”, descrie Reuters actuala situație regională.
