Corespondență//România printre „elevii buni” din NATO: 2,4% din PIB pentru apărare
Deși românii sunt sceptici față de posibilele performanțe ale armatei lor și critică felul în care sunt finanțate structurile militare ale țării, totuși România se dovedește a fi printre „elevii buni” din NATO, cheltuind pentru apărare mai mult de cei 2,0% din Produsul Intern Brut (PIB) cerut de Alianță.
În realitate, acel procent din PIB destinat apărării va trebui să crească. Zilele trecute, într-un discurs, ministrul britanic al apărării Grant Shapps a subliniat că NATO se confruntă cu provocări „mai mari ca niciodată” din partea Rusiei, Chinei, Iranului și Coreei de Nord, și a avertizat că adversarii NATO,„ sunt mai conectați între ei” ca oricând. El le-a cerut aliaților să-și mărească cheltuielile militare, așa cum a făcut Marea Britanie prin angajamentul de a le crește la 2,5% din produsul intern brut, altfel zis peste bugetul de 2 % pe care și l-au asumat membrii NATO.
România este deja aproape de asta, dar mai oferă și alte lucruri foarte apreciate de aliați. Încă din mai 2011 s-a decis ca scutul american antirachetă menit să apere Europa va fi instalat în fosta bază aeriană de la Deveselu, din județul Olt, iar atunci statul român a dat permisiunea americanilor să folosească și baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, din Dobrogea, precum și portul Constanța pentru tranzitul trupelor și al materialelor de război americane spre fostele teatre de război din Irak și Afganistan. Regatul Unit, care a preluat pentru întregul an 2024 comanda forțelor de intervenție rapidă ale NATO cere așadar țărilor europene din Alianță să-și majoreze bugetul apărării la 2,5% din PIB. Pentru unele țări europene care sunt membre ale alianței, aceasta pare o misiune imposibilă.
Într-un studiu privind cheltuielile europene de apărare în 2024, Ecopol a făcut bilanțul anului 2023. Pentru zece dintre țările europene membre ale Alianței, nivelul de 2% a fost deja atins sau chiar depășit. În frunte: Polonia (3,9%), apoi Grecia (3,0%), Estonia (2,7%), Finlanda și Lituania (2,5% fiecare) și Ungaria și România (2,4% fiecare). Regatul Unit, la rândul său, alocă 2,1 % din PIB pentru apărare.
Concluzia este, așadar, că în ciuda criticilor și, deseori, a sarcasmului cu care sunt privite forțele armate ale României, în realitate în cadrul NATO România e văzută ca unul dintre elevii buni.
Excepția reprezentată de Luxemburg
Într-o a doua grupă (de la 1,5% la 2%), Franța este în frunte cu 1,9% înaintea Danemarcei, Olandei și Norvegiei ( 1,7%), Germaniei (1,6%), apoi Republicii Cehe, Italiei și Portugaliei (1,5). %). Doar cinci țări nu ajung la 1,5% din PIB: Slovenia și Suedia sunt la 1,4 %, Spania la 1,3% și Belgia la 1,1%. Luxemburg (0,7%) este singurul care nu ajunge nici la 1% și nu intenționează să-l atingă. La sfârșitul anului 2023, Luc Frieden, premierul Marelui Ducat, a propus înlocuirea a 2% din PIB (82 de miliarde de dolari în 2022) cu 2% din VNB (venitul intern brut) care ajunge la 56 de miliarde de dolari, sau 1,12 miliarde de dolari cheltuiți pentru apărare în loc de 1,64 miliarde.
Manevre uriașe anul acesta, stimulând un război cu Rusia
Într-o altă ordine de idei, șefii de stat major ai țărilor din NATO, reuniți la Bruxelles miercuri și joi, 17-18 ianuarie au discutat situația din Ucraina și stadiul apropierii sale de Alianță. Cu această ocazie, NATO, a cărui forță de intervenție rapidă este condusă anul acesta de Marea Britanie, a anunțat și foarte mari manevre militare. Mai întâi o desfășurare britanică fără precedent de la Războiul Rece, cel puțin 20.000 de militari britanici, pentru a simula un război cu Rusia, care, spun documente ale Bundeswehr ajunse în publicația germană «Bild», ar putea veni chiar anul acesta.
Trupe din Royal Air Force, Royal Navy și armata vor fi trimise în toată Europa și nu numai pentru acestе manevre numite „ Steadfast Defender”, planificate pentru prima jumătate a anului cu soldați din celelalte 30 de țări membre precum și din țara candidată Suedia.
AUTOR: Dan Alexe
