Revista presei: schimbarea mecanismului de selectare a procurorului general; Premiul președintei Maia Sandu în atenția CNA
Controversata schimbare a mecanismului de selectare al procurorului general amânată, nu și abandonată evaluarea legislației naționale în raport cu cea europeană și premiul buclucaș al președintei – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
ProTV Chișinău relatează că majoritatea parlamentară PAS nu renunță la schimbarea mecanismului de selectare a procurorului general, deși a amânat, joi, examinarea proiectului de lege. Noi ne menținem poziția. Procurorul general va fi ales prin vot de către CSP și nu în baza unui punctaj, iar proiectul de lege nu va fi retras, a declarat președintele Parlamentului Igor Grosu. Avem experiența unor evaluări în bază de punctaj, cel puțin la ultimul procuror general, și am văzut în ce s-a transformat acel exercițiu, a adăugat Grosu. Potrivit lui, pentru a minimiza riscurile de a jongla cu acel punctaj magic, trebuie să se meargă pe o varianta foarte hotărâta de vot a membrilor CSP, care au trecut prin procedura de vetting. Grosu nu a comentat criticile din partea mai multor organizații ale societății civile, care au cerut retragerea inițiativei, invocând, între altele, că manipularea votului este mai ușoară, decât cea a punctajului.
Într-un podcast la Europa Liberă, președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Dumitru Obadă, apreciază drept justificate criticile societății civile referitoare la intenția deputaților guvernării PAS de a schimba modalitatea de selectare a Procurorului General. El califică intenția drept imprevizibilă și spune că ea nu este aplicabilă actualului concurs deja demarat, în care Procurorul General trebuie ales „în baza punctajului” și nu cu votul membrilor CSP. Întrebat dacă există motive pentru anularea concursului de selectare a noului Procuror General, Obadă, a spus că actualele condiții și reglementări permit desfășurarea acestuia în continuare. Dumitru Obadă a precizat că acum este în derulare „etapa admisibilității” dosarelor candidaților. Procedura va dura până la sfârșitul lunii ianuarie. În luna februarie ar urma să aibă loc etapa interviurilor, iar în martie, cel târziu, rezultatele concursului vor fi transmise comisiei de evaluare. La postul de procuror general candidează șase persoane.
Radio Chișinău îl citează pe directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Iulian Groza, spunând că prima etapă din procesul de aderare, și anume evaluarea conformității legislației și instituțiilor Republicii Moldova cu cele ale Uniunii Europene, a început săptămâna aceasta cu primul capitol supus evaluării – justiția. Această evaluare sau screening vine să identifice nivelul la care se află Republica Moldova, iar rezultatele vor identifica acele domenii, directive care trebuie implementate, pe toate cele 33 de capitole care vizează aquis-ul comunitar, pregătind astfel Republica Moldova pentru aderare. La finalul evaluării, Comisia Europeană va realiza un raport în baza căruia vor fi identificate condițiile pentru deschiderea negocierilor pe fiecare din capitole. Deși deciziile politice ale Consiliului European privind procesul de aderare ar putea fi luate împreună pentru Rep. Moldova și Ucraina, procesul de aderare va fi unul individual, bazat pe condiții specifice fiecărei dintre țări, mai spune Iulian Groza.
Într-un interviu pentru Moldova 1, analistul de politică externă, Mihai Isac, subliniază că procesul tehnic de evaluare a legislației Republicii Moldova cu cea comunitară este foarte important tocmai pentru a ajuta Republica Moldova să își reformeze din temelii principalele instituții ale statului. Evoluțiile din teren, inclusiv din interiorul politicii Republicii Moldova, vor avea o influență foarte mare în ceea ce privește regulile și modul în care Uniunea Europeană va trata cu Republica Moldova. Este necesar ca la următoarele exerciții electorale să rămână la conducere partide care pot duce Republica Moldova în Uniunea Europeană. Țara nu mai trebuie să rămână prinsă în mrejele propagandei anti-europene și elitele de la Chișinău trebuie să înțeleagă că în acest deceniu, până în 2030, se joacă viitorul nu doar al lor, dar și al copiilor și nepoților lor. Orice progres va fi aplaudat la Bruxelles, iar orice regres sau încetinire voită din partea elitei de la Chișinău va fi aspru sancționată de către Uniunea Europeană.
TV8 relatează că premiul de 30.000 de euro al președintei Maia Sandu ajunge în atenția CNA, care, la solicitarea Președinției, urmează să decidă dacă Maia Sandu poate sau nu intra în posesia acestuia. Banii sunt parte a premiului „Timișoara pentru Valori Europene”, acordat zilele trecute șefei statului de primarul Timișoarei. Autoarea Legii Integrității, experta Cristina Cojocaru, susține că șefa statului nu poate să accepte premii bănești în nici un caz și că ar comite o ilegalitate dacă ar intra în posesia banilor. De cealaltă parte, președinta Comisiei Juridice a Parlamentului, Olesea Stamate, crede că există loc de interpretare, atât timp, cât, pe lângă 30 de mii de euro, premiul mai include o diplomă și o medalie. La moment, Legea integrității spune că banii nu pot fi acceptați. Nu este ceva care se admite, dar nu este un cadou. Este parte a unui premiu, o diplomă cu suma respectivă de bani. Ceea ce nu este reglementat expres de legislație, explică Stamate. Reieșind din salariul președintei, jurnaliștii au calculat că pentru 30 de mii de euro Maia Sandu trebuie să muncească doi ani și jumătate.
Ziarul de Gardă informează proiectul „Indexarea pensiilor” inițiat de Veaceslav Platon ar avea scopul de a pune bazele unui partid politic, pe care controversatul om de afaceri, fugar în Londra și judecat în mai multe dosare în Republica Moldova, ar urma să-l conducă sau să-l coordoneze de la distanță. Datele colectate de la pensionarii care au încheiat contracte cu avocații lui Veaceslav Platon pentru a depune cereri în judecată și a solicita indexarea deplină a pensiilor, ar urma să fie utilizate pentru lansarea unui partid, susține o fostă activistă în cadrul acestui proiect. Potrivit ei, pensionarii sunt ademeniți cu promisiunea că le vor fi majorate pensiile, că avocații și voluntarii care lucrează în zeci de oficii deschise în toată Republica Moldova sunt plătiți de Platon, deși acesta neagă faptul că ar da bani în acest proiect și că scopul acestei inițiative este, de fapt, unul politic. Avocații care prestează servicii în cadrul acestui proiect au negat faptul că ar fi plătiți de către Veaceslav Platon și că s-ar preconiza crearea unui partid politic în baza semnăturilor colectate de la pensionari. Veaceslav Platon admite că intenționează, într-adevăr, să-și facă partid în cel mai apropiat timp, dar neagă că ar urma să utilizeze în acest scop datele colectate de la pensionari de către avocații săi.
Gazeta de Chișinău informează că Asociația Promo-LEX apreciază ca fiind nejustificată organizarea sesiunii extraordinare a Parlamentului, în această săptămână. Deși a fost motivată de președintele Legislativului prin necesitatea de a promova urgent o serie de acte normative, sesiunii nu avea pe agendă proiecte cu regim de urgență, cu excepția unui, căruia nu este limpede când i-a fost atribuit acest regim de urgență. Este vorba despre proiectul înregistrat de deputații PAS și remis spre reexaminare de către Președintele Republicii Moldova privind modificarea Codului Electoral și a Legii privind partidele politice, în special pe partea ce ține de perioada organizării alegerilor prezidențiale. În contextul reexaminării acestui proiect, Promo-LEX a recomandat Parlamentului să-și revadă și inițiativa privind posibilitatea desfășurării concomitente a referendumului republican și a alegerilor prezidențiale sau parlamentare, însă acest apel a rămas fără reacție, proiectul fiind votat de 61 de deputați în cadrul reexaminării.
Într-un interviu pentru Moldova 1, politologul român, Cristian Pîrvulescu, spune că, în general, Comisia de la Veneția recomandă separarea scrutinelor electorale, dar, în cazul Republicii Moldova, organizarea unui referendum concomitent cu alegerile prezidențiale este justificată, când nu există alte opțiuni în condițiile unui război hibrid care are drept obiectiv sabotarea parcursului european al țării. Esențială va fi validarea referendumului. Chiar dacă majoritatea celor care se prezintă la vot, vor vota pentru aderare, dacă nu este validat, atunci se va considera că există o majoritate nevăzută a moldovenilor care nu s-au exprimat și care sunt, de fapt, împotrivă. Evident, există un risc, dar totul va depinde de campania pentru referendum care va fi una pro sau contra Uniunii Europene. Potrivit politologului, lupta se va da pentru treimea indecisă de alegători, care va fi, în mare măsură, influențată de dezbaterile ce vor începe. Atât la prezidențiale, cât și la referendum votul diasporei va conta foarte mult și poate înclina balanța.
Anticoruptie.md informează că Agenția Proprietății Publice (APP) și Aeroportul Chișinău au inițiat procesului de licitație cu strigare pentru locațiunea activelor neutilizate din Aeroportul Internațional Chișinău. Este vorba despre zonele destinate activității de Travel Retail & Food and Beverages, cunoscute ca: Zona Sterilă și Zona Duty Free. Rețeaua de magazine duty-free din Republica Moldova era controlată de politicianul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare. Regimul Duty Free a fost aplicat până la expirarea licenței, iar primul magazin care a rămas fără acte de conformitate a fost cel amplasat în incinta Aeroportului Internațional Chișinău, în decembrie 2022. APP anunță că în incinta spațiului ce urmează a fi oferit în chirie, este preconizată desfășurarea activității de comercializare de produse, activitate de alimentație publică și vânzări cu amănuntul a serviciilor și bunurilor specifice utilizatorilor unui aeroport internațional.
