Revista presei internaționale: pașii țărilor europene pentru a ajuta Ucraina să facă față agresiunii ruse; Pregătirile țărilor NATO pentru apărarea amenințărilor Rusiei
Presa internațională analizează noii pașii pe care-i fac țările europene pentru a ajuta Ucraina să facă față agresiunii ruse. Mai multe publicații descriu și pregătirile țărilor NATO pentru a se apăra ele însele de amenințările Rusiei, săptămâna viitoare urmând să înceapă cel mai mare exercițiu militar al blocului trans-atlantic de la încheierea războiului rece. În atenția presei rămâne și criza din Orientul Mijlociu a cărei evoluție provoacă deja dispute între Israel și principalul său aliat – Statele Unite ale Americii. Lidia Petrenco a răsfoit publicațiile străine și vine cu detalii.
Aliații occidentali ai Ucrainei au înființat joi, la Paris, o așa-numită „coaliție a artileriei” menită să consolideze capacitățile forțelor armate ale Ucrainei împotriva agresiunii militare ruse, scrie Le Monde. Potrivit publicației, coaliția condusă de Franța și Statele Unite, a fost creată în cadrul grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, cunoscut sub numele de Ramstein, care reunește peste cincizeci de țări. Le Monde relevă că în ultimele săptămâni au fost create mai multe coaliții de țări care au obiectivul de a ajuta Ucraina cu anumite tipuri de armament occidental: Regatul Unit și Norvegia conduc ”coaliția armamentului maritim”, Estonia și Luxemburg se află în fruntea ”coaliției tehnologiilor informaționale”, Statele Unite dirijează „coaliția forțelor aeriene”, iar Franța cu Germania conduc „coaliția apărării antiaeriene”.
France24 notează că scopul noii „coaliții a artileriei”, la care participă 23 de țări, e să ajute cu muniție armata ucraineană care se confruntă cu o criză de obuze. Agenția de presă subliniază că Ucraina lansează zilnic între 5.000 și 8.000 de obuze – de două ori mai puțin decât armata rusă. Pentru a înarma tunurile, Uniunea Europeană intenționa să furnizeze Ucrainei un milion de muniții până în primăvara acestui an, însă până acum au fost livrate doar 300.000 de obuze din cauza capacităților scăzute de producție a acestora în țările europene, explică France24.
Euronews atrage atenția că Ucraina așteaptă nu doar muniții din partea Uniunii Europene, ci și aprobarea sprijinului de 50 de miliarde de euro pe care-l blochează Ungaria. Cu mai puțin de două săptămâni înaintea summit-ul Consiliului European, care va încerca să deblocheze această asistență, Parlamentul European ia măsuri împotriva guvernului de la Budapesta, transmite Euronews. Astfel, legislativul de la Strasbourg a adoptat o rezoluție prin care contestă decizia din decembrie a Comisiei Europene de a dezgheța fonduri de peste 10 miliarde de euro prevăzute pentru Budapesta. Aceeași publicație amintește că transferul banilor a fost blocat din cauza corupției și încălcării principiilor democratice în Ungaria, însă Comisia Europeană a dezghețat o parte din sumă, ceea ce i-a făcut pe mai mulți oficiali să creadă că a fost o decizie politică menită să-l determine pe premierul maghiar Victor Orban să accepte în schimb noua asistență financiară pentru Ucraina. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a justificat miercuri decizia de a debloca anumite fonduri pentru Ungaria, explicând că Budapesta a realizat anumite reforme în justiție. Însă, rezoluția Parlamentului European arată că argumentele șefului executivului de la Bruxelles nu s-au dovedit a fi suficient de convingătoare, constată Euronews.
Între timp, premierul maghiar Viktor Orban, s-a arătat ieri dispus să accepte ajutorul financiar european de 50 de miliarde de euro prevăzut în următorii patru ani pentru Ucraina, relatează agențiile internaționale de presă. Euroactiv subliniază că Orban insistă asupra îndeplinirii a două condiții. El cere ca acest ajutor să nu fie acordat din bugetul Uniunii Europene, iar suma de bani să fie revizuită anual.
Pe fondul amenințărilor crescânde din partea Rusiei, NATO se pregătește pentru cel mai amplu exercițiu militar de la sfârșitul Războiului Rece, transmite Reuters. Potrivit agenției de presă, exercițiul se va desfășura pe teritoriul țărilor NATO care se învecinează cu Rusia. În jur de 90.000 de militari vor lua parte la manevrele militare care vor începe săptămâna și vor dura până în luna mai, precizează Reuters. Vor fi implicate peste 50 de nave, între care portavioane și distrugătoare, peste 80 de avioane de luptă, elicoptere, drone și mai bine 1 600 de vehicule de luptă, scrie aceeași agenție de presă. Exercițiul va demonstra capacitatea NATO de a desfășura rapid forțe din America de Nord și alte părți ale alianței pentru a consolida apărarea Europei, notează Reuters citând un anunț al blocului militar trans-atlantic.
Criza din Orientul Mijlociu rămâne în atenția presei internaționale. Associated Press atrage atenția asupra divergențelor care au apărut între Israel și Statele Unite pe tema evoluției războiului dus împotriva Hamas. Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a respins joi apelurile administrației de la Washington de a reduce intensitatea ofensivei militare a Israelului în Fâșia Gaza sau de a lua măsuri pentru înființarea unui stat palestinian după război. E o reacție care a atras deja critici la Casa Albă, confruntată cu presiuni din partea comunității internaționale nemulțumite de amploarea atacurilor devastatoare ale armatei israeliene în Fâșia Gaza, conchide Associated Press.
CNN analizează motivele care au provocat un alt conflict în Asia, și anume cel dintre Iran și Pakistan. ”Cele două țări au lansat atacuri aeriene reciproce într-un moment în care tensiunile au crescut brusc în Orientul Mijlociu. Cele două țări împart o graniță volatilă, cu o lungime de aproximativ 900 de kilometri, cu provincia Balochistan a Pakistanului pe de o parte a frontierei și provincia Iranului Sistan-Baluchestan pe de altă parte a graniței. Ambele țări au luptat mult timp împotriva militanților din regiunea agitată Baloch situată de-a lungul graniței. Dar, în condițiile în care cele două țări au un inamic separatist comun, atacurile Pakistanului asupra militanților din Iran, și cele ale Iranului asupra insurgenților din Pakistan, sunt cu totul neobișnuite”, comentează CNN.
Publicația amintește că marți, Iranul a lovit primul provincia Balochistan din Pakistan ucigând doi copii și rănind alți câțiva. ”Iranul a susținut că a vizat doar teroriști iranieni de pe teritoriul Pakistanului, - și nu cetățeni pakistanezi. Dar atacul a stârnit furie în Pakistan, care a numit atacul aerian „o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a principiilor care stau la baza relațiilor bilaterale dintre Pakistan și Iran”. La rândul ei, gruparea militantă separatistă, care operează de ambele părți ale graniței Iranului cu Pakistanul, a revendicat anterior responsabilitatea pentru atacurile împotriva unor ținte iraniene, scopul său final fiind obținerea independenței provinciei iraniene Sistan-Baluchestan, notează CNN.
„Prietenii Chinei se bombardează unul pe altul”, titrează Newsweek. Publicația atrage atenția că Teheran și Islamabad sunt doi parteneri ai Chinei care e principala putere din regiune. ”Actuala criză reprezintă însă o oportunitate pentru Beijing de a-și antrena mușchii diplomatici. Luni și marți, Teheranul a efectuat lovituri cu rachete în Irak, Siria și Pakistan. Joi, Islamabadul a declarat că țintește site-uri controlate de rebeli pe teritoriul iranian. China are relații bune cu ambele țări și poate influența atât viitorul Pakistanului, o țară care deține arme nucleare, cât și al Iranului, care la fel, își propune să devină putere nucleară”, scrie Newsweek.
Sushant Sareen, analist la Observer Research Foundation, un think tank din New Delhi, a presupus într-un interviu acordat publicației că Beijingul va încerca să joace un rol mai important în actuala criză diplomatică dintre Iran și Pakistan. "China va urmări criza izbucnită între cele două țări cu o oarecare îngrijorare, dar și cu gândul la o oportunitate. A investit foarte mult în Orientul Mijlociu și în Pakistan, iar ultimul lucru pe care și-ar dori să-l vadă este e schimbul de focuri între un aliat apropiat, unul care este un stat client (Pakistanul), și celălalt care este un partener strategic apropiat (Iranul)”, a declarat Sareen pentru Newsweek.
