REVISTA PRESEI // Relansarea campaniilor rusești de destabilizare; implicarea Republicii Moldova în mega-manevrele NATO
Relansarea campaniilor rusești de destabilizare, criza de la CSJ și implicarea Republicii Moldova în mega-manevrele NATO - sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Radio Chișinău îl citează pe editorialistul Nicolae Negru spunând că prin noua intenție de destabilizare a situației din Republica Moldova și a securității regionale, despre care a avertizat SIS, Kremlinul caută să prejudicieze dialogul dintre Republica Moldova și Ucraina, să submineze începerea negocierilor de aderare și să compromită actuala guvernare de la Chișinău în ochii cetățenilor, în contextul scrutinelor electorale ce urmează. Și analistul politic Ion Tabârță anticipează că tentativele ruse de destabilizare se vor intensifica în Republica Moldova, în contextul alegerilor prezidențiale și a referendumului privind aderarea europeană. El nu exclude că noua campanie de dezinformarea a Moscovei ar putea avea legătură și cu evoluțiile pe segmentul transnistrean, în contextul încercărilor autorităților de la Chișinău de a întreprinde măsuri concrete de ordin economic și vamal pentru a aduce treptat regiunea transnistreană în câmpul legal al Republicii Moldova.
Într-o emisiune la TVR Moldova, istoricul și comentatorul politic Anatol Țăranu spune că avertizarea SIS despre noua campanie rusească de destabilizare sugerează că lupta pentru prezidențiale deja a început și că aceste alegeri vor fi o miză pentru Federația Rusă care va încerca să-și impună candidații săi. Potrivit comentatorului, Federația Rusă stă în fața unei dileme foarte serioase: să-l susțină pe Dodon, care este cel mai bine plasat în sondaje, dar care are puține șanse să câștige, sau, totuși, să identifice o nouă candidatură care ar putea cu adevărat să facă o concurență reală actualei președinte. Cu referire la partidele pro-europene, Țăranu consideră că existența unor noi candidați pro-europeni este necesară și deloc periculoasă deoarece Republica Moldova este divizată în două curente, cu viziuni diferite privind atingerea obiectivului final, și anume integrarea în UE. Primul curent îl reprezintă cei care vor ca Republica Moldova să adere ca stat independent și suveran, al cel de-al doilea în reprezintă cei care cred că cea mai bună și scurtă cale este unirea politică cu România, precizează Țăranu.
Într-un interviu pentru digi24.ro, președintele Parlamentului Igor Grosu, afirmă că Rusia își va continua încercările de destabilizare a situației din Republica Moldova prin războiul hibrid și observă că serviciile secrete rusești își schimbă tactica. Rusia a devenit mai brutală. A bătut palma pe față cu crima organizată, cu fugari cum ar fi Șor sau Plahotniuc. Am văzut încercările brutale de corupere a alegătorilor, implicarea televiziunilor, rețelelor sociale. O altă inovație sunt așa zișii proeuropeni deghizați, care, de fapt, sunt susținători ai agendei Kremlinului. Și în Transnistria, serviciile secrete rusești recurg la provocări, încercând să își justifice prezența acolo și să transmită mesaje spre Kremlin, dar situația este calmă. Anticipăm o intensificare a mișcărilor prin intermediul „Coloanei a 5-a” în primăvară și în cadrul scrutinelor electorale care urmează, afirmă Grosu, dar se arată convins că Republica Moldova, cu sprijinul partenerilor externi, va reuși să facă față provocărilor.
Europa Liberă relatează că, potrivit unui document intern NATO, Republica Moldova este singura țară nemembră și necandidată la aderarea la alianță care va găzdui activități în cadrul celor mai mari manevre militare NATO de la Războiul Rece încoace. Documentul arată că, la Steadfast Defender 24, care se va ține din ianuarie până la sfârșitul lunii mai, și la care vor participa toți cei 31 de membri NATO, precum și Suedia, va fi implicată și Republica Moldova, cel puțin ca gazdă, în cadrul exercițiului Swift Response. El este programat pentru 5-24 mai și se va ține în Estonia, Ungaria, Italia, Republica Moldova, Macedonia de Nord, Polonia, România și Suedia. Prima fază, care începe spre sfârșitul lunii ianuarie, se va concentra pe transferul transatlantic de forțe, testând capacitatea SUA de a trimite rapid trupe în Europa. A doua fază, la care Republica Moldova se va alătura ca gazdă, va începe la jumătatea lunii februarie și va verifica dacă NATO își poate apăra flancul estic. Documentele NATO precizează că scopul este testarea capacității de luptă „într-un scenariu de conflict emergent simulat cu un adversar aproape egal”, care nu este numit, dar sursele NATO afirmă că e vorba de Rusia.
Jurnal.md relatează despre criza de la Curtea Supremă de Justiție, unde sunt ocupate doar 11 funcții din 33. Din cauza demisiilor în lanț, din primăvara trecută, sarcina de lucru a magistraților transferați temporar s-a dublat. Unui judecător îi revin în prezent aproximativ o mie de dosare, din totalul de peste 9000 aflate pe rol. Prevederile noi procesuale, perioada de adaptare a judecătorilor, dar și perioada campaniei electorale i-au determinat pe judecători să examineze doar cauzele urgente, în timp ce altele au fost amânate. Președinte interimar al CSM, Sergiu Caraman, nu are așteptări optimiste. El spune că situația, în mare parte, nu se va schimba pentru că urmează să vină noi persoane la CSJ, iar potrivit legislației, aproape jumătate dintre ele vor fi non-judecători, adică persoane care nu au judecat anterior cauze și vor avea nevoie de o perioadă de adaptare. Celeritatea examinării cauzelor la CSJ nu va spori esențial, afirmă Caraman. În opinia lui, principalul motiv pentru care nu sunt depuse cereri pentru suplinirea funcțiilor la CSJ este procedura de vetting pe care judecătorii nu vor să o treacă.
TV8 informează că, după ce procurorii anticorupție au cerut în instanță 7 ani de închisoare pentru Vlad Filat, în dosarul de spălare de bani, fostul premier a venit cu un comentariu în care sugerează că aceasta este „nota de plată” pentru faptul că a criticat actuala guvernare. Filat susține că dosarul, pornit pe vremea lui Plahotniuc, nu ar fi trebuit să aibă continuitate și acuză guvernarea, în special pe președinta Maia Sandu, că ar fi apelat la acest dosar pentru a-l „reduce la tăcere”. Președinția nu a comentat deocamdată acuzațiile fostului premier. Dosarul în care Vlad Filat este învinuit de spălare de bani în proporții deosebit de mari a fost transmis în judecată în 2018. Fostului premier i se incriminează că, în 2013, a achitat unei firme de consultanță din SUA suma de 12.847.902 lei pentru servicii de promovare a imaginii PLDM, formațiune pe care o conducea, în campania electorală din 2014. Se presupune că acești bani ar fi provenit din acțiuni de corupție prin care a fost devalizată Banca de Economii.
Agora.md relatează că fiecare a treia primărie din Republica Moldova are mai puțin de 1000 de locuitori, deși legislația prevede un minim de 1500 de persoane pentru crearea unei primării. Economistul Veaceslav Ioniță constată că 85% dintre primării au nevoie de o soluție, care ar putea fi amalgamarea, deoarece au o populație mai mică de 3.000 de locuitori. Prin amalgamare, primăriile sunt încurajate să se unească benevol, iar pentru asta mai primesc bani pentru drumuri, apă și canalizare, explică economistul. O altă soluție este municipalizarea. Raioanele să fie transformate în municipiu, după exemplul Chișinăului, care înglobează șase orașe și mai multe sate, spune Ioniță. Potrivit lui, impactul pozitiv al amalgamării este că se vor mări bugetele locale, se va dezvolta infrastructura, se vor realiza mai multe proiecte de investiții și se va reduce aparatul administrativ din primării. Iar impactul negativ ar putea fi creșterea distanței către primărie și unele serviciile prestate de aceasta.
Jurnal.md explică avantajele aderării Republicii Moldova, alături de Ucraina, la coridorul vertical de transport al gazelor naturale, din care fac parte, în prezent, Grecia, Bulgaria, România și Ungaria. Coridorul vertical va integra acum gazoductul transbalcanic și va permite transportarea gazelor naturale dinspre Grecia până în Republica Moldova și depozitele subterane din Ucraina. Gazoductul va putea transporta atât gaze de conductă din Azerbaidjan, cât și gaze naturale lichefiate de la terminalele Revythoussa și Alexandroupoli. Un prim lot destinat Republicii Moldova va ajunge la noua unitate plutitoare de stocare și regazificare (FSRU) de la Alexandroupoli, Grecia, săptămâna viitoare, reprezentând o achiziție de test efectuată de către Energocom. Ulterior, acesta va fi transportat spre Republica Moldova.
Într-un podcast la Europa Liberă analiștii Nicolae Negru și Igor Boțan admit că Rusia a cerut acordul Chișinăului pentru a organiza în Republica Moldova secții de vot la prezidențialele ruse din martie pentru că altfel nu va putea trimite buletine de vot și în regiunea transnistreană. Igor Boțan spune că guvernul moldovean ar trebuie să condiționeze răspunsul la solicitarea rusă, dacă se respectă, și să-i interzică deschiderea secțiilor de vot în regiunea transnistreană. Nicolae Negru crede că desfășurarea alegerilor prezidențiale ruse pe teritoriul Republicii Moldova trebuie pusă sub semnul întrebării, pentru că Rusia este un stat agresor, care organizează alegeri prezidențiale cu încălcarea tuturor normelor internaționale, în teritoriile ocupate ale Ucrainei. Negru consideră că Chișinăul ar trebui să condamne desfășurarea acestor alegeri în semn de solidaritate cu Ucraina. Autoritățile de la Chișinău încă examinează cererea rusă și spun că vor lua o decizie după o analiză complexă a tuturor factorilor relevanți.
Drochia.tv relatează că stația de epurare de ultimă generație construită în Drochia, în cadrul unui proiect transfrontalier, rămâne nefuncțională, la peste 6 ani de la darea în exploatare, chiar dacă pentru construcția acesteia s-au cheltuit peste 13 milioane de lei din fonduri europene, din bugetul de stat și cel local. Autoritățile locale și cele centrale, dar și responsabilii de proiect se învinuiesc reciproc de eșecul proiectului. Primara de Drochia, Nina Cereteu, afirmă că la moment stația nu poate fi exploatată, inclusiv pentru că a fost construită la o capacitate de doar 400 metri cubi, fără a se ține cont de necesitățile reale ale orașului, care sunt duble. Apele deversate din oraș sunt epurate în continuare de stația veche construită cu aproape jumătate de secol în urmă și care are o capacitate de 1200 de metri cubi. Primara afirmă că mai rezonabil ar fi fost repararea și dotarea acestei, decât contracția celei noi.
Observatorul de Nord din Soroca informează despre formarea unui grup de inițiativă care își propune să edifice o sculptură stradală din bronz în memoria istoricului și muzeografului, Nicolae Bulat, director al Muzeului de Istorie și Etnografie din Soroca. Sculptura ar putea fi amplasată pe cheiul Nistrului, nu departe de Cetatea Soroca și să-l redea pe cel supranumit „Pârcălabul Cetății Soroca” în picioare, cu o carte în mână, povestindu-le vizitatorilor crâmpeie din istoria fortăreței. Totodată, în zonă ar putea fi amplasați senzori de mișcare, iar la apropierea de statuia de bronz să îi fie reauzită vocea povestind curios, așa cum numai Nicolae Bulat știa să o facă. Primăria Municipiului Soroca a acceptat inițiativa urmând să fie stabilită și sursa de finanțare.
