Revista presei internaționale: cum și de ce au protestat zecile de mii de oameni în Germania și Franța
Presa internațională descrie amploarea manifestațiilor organizate duminică pe străzile orașelor din cele mai mari două țări ale Uniunii Europene. Cum și de ce au protestat zecile de mii de oameni în Germania și Franța și cum evoluează cele mai importante conflicte militare de pe glob, sunt întrebări la care caută răspuns publicațiile răsfoite de Lidia Petrenco.
Presa internațională reflectă pe larg protestele de amploare care au avut loc duminică în Germania și Franța. Spiegel scrie că peste un milion de oameni au ieșit pe străzile marilor orașe germane pentru a demonstra împotriva extremismului de dreapta. La Muchen, la scurt timp după ce organizatorii au anunțat prezența a cca 200.000 de manifestanți, mitingul a fost anulat din motive de securitate, în condițiile în care zona din centrul orașului era supraaglomerată, notează Spegel. Chiar și la aproape o oră după ce mitingul a fost întrerupt, centrul orașului München era încă supraaglomerat, precizează publicația germană. De asemenea, a existat o prezență sporită la manifestația împotriva dreptei la Berlin, unde conform rapoartelor poliției, la protest au participat cel puțin 60.000 de persoane. Din cauza aglomerației mari, poliția a extins zona de întâlnire din fața Bundestagului la scurt timp după începerea evenimentului.
Le Figaro scrie că mobilizarea în masă a oamenilor arată șocul provocat de dezvăluirea planului extremiștilor și neo-naziștilor din Germania de a expulza din țară atât imigranții, cât și cetățenii germani cu origini străine. Publicația subliniază că valul de proteste a izbucnit după ce o investigație de presă a dezvăluit că planul a fost discutat în noiembrie, la Potsdam, de lideri ai partidului Alternativa pentru Germania și unii membri ai Uniunii Creștin-Democrate. Această dezvăluire a zguduit toată țara, scrie Le Figaro, amintind că Alternativa pentru Germania continuă să avanseze în sondaje, cu câteva luni înainte de trei alegeri regionale importante din est, unde intențiile de vot pentru partidul de extremă dreapta sunt chiar mai mari decât în restul țării.
Le Figaro descrie reacția Ministrului de Interne al Germaniei, Nancy Faeser, potrivit căreia, această întâlnire de la Potsdam, amintește de „oribila Conferință de la Wannsee”, unde naziștii au planificat exterminarea evreilor europeni în 1942.
Evidențiind lecții din istoria Germaniei, președintele Consiliului de Supraveghere din cadrul Siemens Energy, Joe Kaeser, a avertizat cu privire la deteriorarea imaginii Germaniei în lume și a cerut companiilor germane să avertizeze public asupra consecințelor acestei situații, notează Liberation. „Nu trebuie să repetăm această greșeală. Sunt foarte îngrijorat de democrația noastră”, a declarat el, după ce și-a anunțat participarea la manifestații, precizează publicația franceză.
Tot împotriva ideilor extremiștilor, zeci de mii de oameni au demonstrat în Franța, scrie presa internațională. Le Monde notează că manifestanții se opun promulgării unui proiect de lege privind imigrația, care în opinia lor consacră victoria ideologică a „extremei drepte”. Legea urmează a fi promulgată în patru zile de Curtea Constituțională, dar potrivit protestatarilor ea va înrăutăți considerabil condițiile de viață ale solicitanților de azil și ale străinilor stabiliți legal pe teritoriu Franței.
În atenția presei rămâne și evoluția principalelor conflicte militare. În prezent, armata ucraineană trece în defensivă, iar potrivit surselor The Telegraf, și-a întărit cea mai mare parte a fortificațiilor din nordul țării. Potrivit publicației britanice, noile construcții de apărare sunt similare celor ridicate anterior de armata rusă în regiunea Zaporojie, în timpul pregătirilor pentru respingerea ofensivei ucrainene din vara anului trecut. Există trei linii de structuri defensive, inclusiv tranșee și capcane pentru tancuri, numite „dinți de dragon”, se spune în articol. Sursele ziarului Telegraph subliniază însă că Forțele Armate ucrainene construiesc o linie flexibilă de apărare având misiunea de a crea condiții și oportunități pentru operațiuni ofensive ulterioare.
Ucraina nu are nevoie de soldați străini pentru a lupta împotriva armatei ruse, ci de tehnologii și arme moderne, a declarat președintele țării Volodymyr Zelenskyy într-un interviu pentru Channel 4 News. El a explicat că Ucraina nu e stat membru al NATO și nu are dreptul să ceară implicarea militarilor din țările blocului militar trans-atlantic. Zelenskyy a subliniat în schimb că aliații occidentali pot sprijini financiar și militar Ucraina, fără a ezita să-i ofere armele moderne de care dispun. Președintele ucrainean s-a referit în special la incapacitatea armatei ucrainene de a răspunde corepsunzător atacurilor aeriene rusești lansate permanent asupra infrastructurii întregii țări. Pentru a riposta, Ucraina are nevoie de sisteme aeriene care i-ar permite să lanseze rachete cu rază lungă de acțiune, precum face Rusia, a mai spus Zelenskyy.
În cazul în care Congresul american va aproba o nouă asistență financiară pentru Ucraina, Kievul va putea atrage mult mai multe fonduri din partea altor donatori, a declarat pentru publicația The Hill, Penny Pritzker, reprezentant special pentru redresarea economică a Ucrainei la Departamentul de Stat al SUA. Potrivit acesteia, sprijinul SUA pentru economia ucraineană nu este mai puțin important decât asistența pentru securitatea americană, deoarece stabilitatea ei depinde în mod direct rezultatul ostilităților pe câmpul de luptă.
Situația din Orientul Mijlociu rămâne tensionată, scriu publicațiile internaționale. Potrivit AFP, Armata israeliană bombarda azi dimineață orașul Khan Yunis epicentrul confruntărilor din sudul Fâșiei Gaza unde au loc lupte aprige între soldații israelieni și luptătorii Hamas. Între timp, familiile ostaticilor din Israel cer tot mai insistent guvernului Netanyahu să accepte un acord cu Hamas pentru a facilita eliberarea acestora, transmite agenția France Press.
Potrivit Wall Street Journal, după mai bine de trei luni de război, Israelul a ucis până la 30 la sută dintre luptătorii Hamas, iar obiectivul său de a distruge mișcarea islamistă este încă departe de a fi realizat, estimează publicația.
Amenințarea nucleară din ce în ce mai mare venită dinspre Coreea de Nord, în timp ce lumea este preocupată de alte războaie, stârnește dezbateri aprinse la nivel internațional, scrie The New York Times. În ciuda posturii sale militare din ce în ce mai agresive din ultimii ani, China se poate dovedi a fi o frână pentru orice aventurism militar nord-coreean, potrivit unui articol publicat de șeful biroului sud-coreean al The New York Times, Choi Sang-hoon. El reamintește că China și Coreea de Nord sunt legate printr-un tratat semnat în 1961, care cere fiecărei țări să ofere asistență militară dacă cealaltă este atacată. Dar China are acum puține stimulente să se implice în războiul din Coreea, observă autorul articolului.
„Războiul din Peninsula Coreeană ar fi catastrofal pentru Beijing. O jumătate de secol de pace în Asia de Est, o perioadă de creștere fără precedent pentru RPC, ar fi oprită în mod catastrofal”, a spus John Delury, profesor de studii chineze de la Universitatea Yonsei din Seul.
Autorul notează că Statele Unite s-au bazat de mult timp pe Beijing pentru a controla Coreea de Nord. În același timp, apropiindu-se de Moscova, liderul nord-coreean Kim Jong-un își exercită propria presiune asupra liderului chinez Xi Jinping, observă The New York Times. „În mod remarcabil, Kim Jong Un a făcut prima sa călătorie post-pandemie în Orientul Îndepărtat al Rusiei, sărind peste China, și pur și simplu și-a trimis ministrul de externe la Moscova și nu la Beijing. Prin creșterea tensiunilor, Kim „ar putea să vadă ce este dispus să facă Xi”, opinează expertul.
Statele Unite au avertizat asupra consecințelor cooperării Coreei de Nord cu Federația Rusă, amintește publicația americană. Reprezentantul japonez Hiroyuki Namazu a subliniat că transferul de arme nord-coreene încalcă în mod grav numeroase rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU și sprijină războiul agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei.
Principala muniție furnizată din Coreea de Nord către Federația Rusă este de 122 mm și 152 mm, relevă UNIAN, cu trimitere la serviciile de informații ucrainene. Astfel, ar fi fost transferate aproximativ un milion de muniții de artilerie toamna trecută, precizează publicația.
