Revista presei: evoluția situației din stânga Nistrului
Frământările Tiraspolului și „declanșatorul” noii operațiuni rusești în Republica Moldova - sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Newsmaker.md citează Biroul politici de reintegrare spunând că autoritățile naționale competente vor monitoriza cu atenție evoluția situației din stânga Nistrului și vor interveni cu măsurile ce se impun. Comentariul vine după ce liderul administrației de facto de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a cerut forțelor neconstituționale din regiune să își sporească activitatea de „monitorizare și contracarare a posibilelor acte teroriste”, inclusiv cu dronele, să „fortifice frontierele” și să consolideze lupta cu „atacurile cibernetice”. Biroul politici de reintegrare subliniază că semnalele de alertă invocate de Tiraspol nu e clar la ce se referă și pe ce argumente se bazează, persistând senzația că se navighează în spații virtuale. Biroul își exprimă regretul și în privința protestului anunțat de Tiraspol pentru miercuri împotriva pretinselor presiuni economice. Tiraspolul continuă regizarea evenimentelor propagandistice ce nu au nimic în comun cu libertatea de exprimare și cu libertatea de întrunire, care sunt nu doar interzise în regiune, ci și persecutate penal, mai ales dacă nu coincid cu pozițiile factorilor decizionali regionali, afirmă Biroul.
În corespondența sa pentru dw.com, jurnalistul Vitalie Călugăreanu scrie că Rusia și crima organizată de la Chișinău și Tiraspol pun în aplicare un nou plan de destabilizare a Republicii Moldova. De data aceasta „declanșatorul” este la Tiraspol, acolo unde structurile constituționale nu au acces. Jurnalistul face trimitere la protestul anunțat miercuri în regiunea transnistreană împotriva pretinselor presiuni economice ale Republicii Moldova, cum sunt interpretate de regimul separatist prevederile noului Cod Vamal, care obligă companiile transnistrene să-și achite taxele vamale în bugetul național. În articol este citat deputatul PAS, Oazu Nantoi, avertizând că, în ajunul așa-zisului „protest” regizat de regimul separatist, unii vor încerca să-i dea mediatic amploare la Chișinău. Deputatul PAS mai sugerează că regimul separatist de la Tiraspol ar avea oamenii săi în structurile guvernamentale de la Chișinău – funcționari plătiți de grupul „Sheriff”, inclusiv la Procuratură. În paralel, forțele pro-Kremlin, inclusiv politicieni, lideri de opinie și foști securiști, agită spiritele la Chișinău ca parte a unui efort propagandistic mai larg al Moscovei de a certa diplomatic Chișinăul cu Kievul.
Într-o emisiune la TV8 vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, precizează că modificările la Codul Vamal, care au provocat nemulțumire la Tiraspol, nu vizează expres regiunea transnistreană, ci se referă la întreprinderile înregistrate dincolo de malul stâng al Nistrului. În privința acestor întreprinderi se aplică legislația națională, deoarece sunt tratate ca și moldovenești. Regiunea transnistreană este tratată ca parte integrantă a Republicii Moldova. Nu au fost făcute modificări speciale pentru această regiune, deoarece nu există un statut pentru ea. Dacă ar exista un asemenea statut, poate ar exista niște prevederi speciale, explică Serebrian. Potrivit lui, Chișinăul nu se lasă intimidat de acțiunile de răspuns ale Tiraspolului și nu va ceda. Concesii la capitolul Codului Vamal nu vor fi făcute. Nu era un pas neașteptat, precum pretind cei de la Tiraspol. Despre acest document se discută din 2021 și el este folosit acum, de către cei de la Tiraspol, într-un scop propagandistic, mai curând, ca o scuză pentru deteriorarea relațiilor.
Într-o emisiune la TVR Moldova experta de la București, Angela Grămadă, notează că Moscova urmărește menținerea influenței sale în regiune și va depune toate eforturile pentru a bloca parcursul european al Republicii Moldova și al Ucrainei. În același timp, cea mai evidentă este încercarea de a limita numărul de parteneriate pentru Ucraina, de a crea bariere, atât financiare, cât și militare ca această țară să poată să acceseze asistență suficientă ca să facă față agresiunii rusești, afirmă experta. Ea mai observă că există un model pe care Rusia îl aplică mai în toate statele. În primul rând, sunt acei actori interni pe care Rusia îi folosește foarte abil și nu mai este uneori nevoie ca să intervină cu alte resurse suplimentare. Acest lucru se observă și în Republica Moldova. Fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, notează că Rusia urmărește să discrediteze clasa politică de la Chișinău în ochii cetățenilor. Moscova aplică această strategie nu doar în Republica Moldova și Ucraina, ci și în alte țări. Este tactica lor de a destabiliza situația în aceste țări. Neavând astăzi capacitatea militară să își ducă la capăt planurile, Rusia va încerca prin alte metode să zădărnicească parcursul european al Republicii Moldova. Trebuie să fim foarte prudenți și atenți, afirmă Șalaru.
Într-un interviu pentru Moldova 1, expertul în politică externă, Mihai Isac, afirmă că din momentul în care pe o parte importantă a teritoriului Republicii Moldova sunt desfășurate câteva mii de soldați ai armatei federale ruse, este greu să vorbim despre o neutralitate reală. Cel mai bun exemplu pentru populația Republicii Moldova ar trebui să fie Ucraina, care avea un statut de neutralitate protejat de Acordul de la Budapesta din 1994, semnat inclusiv de Federația Rusă, puterea agresoare. Mitul neutralității Republicii Moldova trebuie scos din uzul clasei politice de la Chișinău, subliniază analistul. Sub pretextul acestei neutralități, timp de aproape trei decenii, autoritățile de la Chișinău au preferat să aloce sume de bani pentru consolidarea serviciilor represive împotriva opoziției politice și nu au investit în apărare. Iar în acest moment, actuala conducere de la Chișinău încearcă să recupereze, în pași rapizi, ceea ce nu s-a făcut timp de decenii. Această neutralitate nu a făcut decât să dezarmeze Republica Moldova și să o facă vulnerabilă, atât din punct de vedere al războiului hibrid total declanșat de Federația Rusă, cât și al unor amenințări militare directe care pot să vină din partea unor actori secesioniști din estul Republicii Moldova.
Editorialistul Ziarului Național, Nicolae Negru, comentează scandalul artificial legat de premiul „Timișoara pentru Valori Europene”, decernat președintei Maia Sandu, și notează că „nicio zi fără scandal” - pare să fie noua lozincă a multor politicieni de pe Bâc, anti- și pro- europeni. Atunci când motivele lipsesc, ele se inventează, se caută pretexte, faptele se ajustează, se trag de păr, în funcție de scopuri. Cu cât e mai mare scandalul provocat, cu atât politicienii implicați par mai satisfăcuți, de parcă acesta le-ar fi rostul. Editorialistul critică și comunicarea Președinției în legătură cu acest premiu spunând că s-a improvizat, s-a reacționat la reacțiile altora, ca mai întotdeauna, și că o asemenea abordare față de comunicarea cu publicul ridică semne de întrebare privitor la competența serviciilor prezidențiale, mai ales în condițiile intensificării războiul hibrid. Negru insistă totuși că e un scandal steril, artificial, ce se ține pe supărări, resentimente, interpretări, nu pe acțiuni reprobabile și nici pe greșeli fatale și că orice cetățean este capabil să-i înțeleagă caracterul fals.
Jurnal.md relatează că premiul „Timișoara pentru Valori Europene”, însoțit de suma de 30.000 de euro, pe care l-a primit, acum două săptămâni, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a isterizat Moscova. În cadrul unei conferințe de presă, purtătoarea de cuvânt al ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a calificat gestul drept o recunoaștere a „colonizării hibride române”. De cealaltă parte, deputatul PAS, Dorian Istratii, afirmă că reacția Kremlinului nu este decât o banală încercare de sustragere a atenției cetățenilor de la șirul de reușite înregistrate de guvernare în procesul de aderare la UE. Cu fiecare pas cu care înaintează Republica Moldova înspre Uniunea Europeană, Federația Rusă încearcă cumva să lovească în Republica Moldova și să demonstreze că aceasta nu a ales o cale corectă, discreditând fiecare acțiune a guvernării, afirmă deputatul.
Moldova.org rezumă raportul Centrului GENDERDOC-M despre situația drepturilor persoanelor LGBT+ în Republica Moldova, în 2023. Raportul descrie diverse cazuri de violență, atacuri, discriminare și arată că unii politicieni, în special susținătorii Federației Ruse și ai bisericii, în continuare promovează mesaje de ură împotriva persoanelor LGBT+. Iar recentele alegeri generale locale au creat spațiu pentru și mai multe mesaje de ură împotriva comunității LGBT+. Coordonatoarea Centrului, Angela Frolov, constată că, la un an distanță de la modificarea unor acte normative cu privire la crimele și discursul motivate de prejudecată în care s-a introdus criteriul protejat „orientare sexuală și identitate de gen”, există o mare problemă cu implementarea legii și cu investigația acestor crime.
De la actualitatea cotidiană, trecem la un pic de cultură ... și politică. În podcast-ul Europei Libere – „Cultura la frontieră” - scriitoarea Ana Blandiana notează că justiția coruptă este marea problemă a Republicii Moldova, una care pune sub semnul întrebării succesul reformei și al integrării europene. De aceea un Muzeu al Totalitarismelor, așa cum este Memorialul de la Sighet al Victimelor Comunismului și al Rezistenței – instituție care transformă memoria într-o formă a justiției – este absolut necesar și la Chișinău, afirmă scriitoarea. Ana Blandiana vorbește cu admirație despre prestația președintei Maia Sandu și afirmă că, la ora actuală, Republica Moldova există ca unul din statele despre care se discută, despre care se știe inclusiv că e locuită de români. Spre deosebire de România, unde aderarea la NATO a reprezentat un obiectiv național indiscutabil, în Republica Moldova reticență față de NATO se explică prin remanența educației de tip sovietic în anumite straturi ale populației și prin influența puternică a propagandei rusești actuale.
Iar pe final, ne uităm la ce scrie presa locală. Expresul din Ungheni informează că legumicultorii din raioanele Ungheni, Nisporeni și Călărași ar putea constitui o asociație de profil care să le reprezinte interesele la toate nivelurile: local, regional și național. Decizia ar urma să fie luată, miercuri, la Adunarea Regională a legumicultorilor, care va avea loc la Ungheni. Sectorul legumicol din Republica Moldova este unul dispersat, iar problemele din această ramură sunt trecute cu vederea, din motiv că nu există o entitate unificată, care să reprezinte interesele producătorilor de legume. Consolidarea legumicultorilor prin crearea unei asociații naționale, este o soluție pentru dezvoltarea și transformarea sectorului, susțin organizatorii.
