Revista presei: consultări despre organizarea referendumului privind aderarea europeană; Scenariile unei eventuale destabilizări a Republicii Moldova
Consultări despre organizarea referendumului privind aderarea europeană și scenariile unei eventuale destabilizări a Republicii Moldova – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Ziarul de Gardă informează că șefa statului Maia Sandu s-a întâlnit, joi, cu un grup de jurnaliști, experți din societatea civilă și formatori de opinie, care au dat curs invitației la o discuție despre referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Președinția nu a menționat numele participanților la discuții și nici opiniile expuse de cei prezenți, spunând doar că a fost prima dintr-o serie de consultări care vor avea loc în perioada următoare și vor include reprezentanți din comunitățile locale, mediul privat, societatea civilă, formatori de opinie, jurnaliști, oameni din diverse ramuri ale economiei și vieții socio-culturale, precum și partide politice.
Într-un interviu pentru Radio Chișinău, euro-deputatul, Siegfried Mureșan, salută ideea președintei Maia Sandu de a organiza un referendum privind aderarea Republicii Moldova la UE. Ar fi un lucru bun, acum, pentru a legitima și mai mult integrarea europeană, pentru a avea mai multă claritate și pentru a nu mai trăi cu falsa impresie că Republica Moldova este un stat divizat, în care o jumătate din oameni vrea spre Est, iar cealaltă - spre Vest, afirmă europarlamentarul, care se arată convins că marea majoritate a cetățenilor moldoveni își doresc aderarea la UE și că referendumul va confirma acest lucru. Cât despre negocierile de aderare, Mureșan recomandă Republicii Moldova să le înceapă cu capitolele unde știe că poate face progrese și cu cele unde progresele vor fi evidente și simțite de oameni. Capitolele sensibile, unde nu avem soluții, inclusiv anumite chestiuni ce țin poate de regiunea Transnistreană, de securitate, trebuie lăsate de o parte pentru că riscăm să ne blocăm și să avem întârzieri. Mureșan salută intenția guvernării de a se concentra, la început, pe acest capitolul justiție și precizează că întărirea justiției, întărirea statului de drept dă încredere cetățeanului în actul de justiție, dă încredere UE în instituțiile și în autoritățile de la Chișinău și totodată dă încredere investitorilor europeni care poate vor să vină în Republica Moldova.
Într-un editorial pe veridica.ro, jurnalistul Corneliu Rusnac admite că referendumul planificat concomitent cu alegerile prezidențiale este manevră politică riscantă, chiar dacă aproape toate sondajele de opinie, realizate în ultimii ani, arată că majoritatea cetățenilor ar vota pentru aderarea europeană. Aceste sondaje, de regulă, nu reflectă și opțiunea celor din diaspora, ceea ce înseamnă că susținerea pentru UE este, teoretic, chiar și mai mare, notează jurnalistul. El subliniază, totuși, că autoritățile ar trebui să țină cont de faptul că atât referendumul, cât și alegerile prezidențiale vor avea loc în condițiile unui război hibrid fără precedent pe care Rusia îl poartă și îl va purta în continuare împotriva forțelor proeuropene din Republica Moldova. Acest lucru înseamnă, întâi de toate, că actuala putere va trebui să facă față unei avalanșe tot mai acerbe de propagandă amestecată cu dezinformare venite din partea Moscovei pentru a compromite referendumul. Prin urmare, autoritățile ar trebui să aibă o comunicare cât se poate de eficientă cu societatea, or, tocmai comunicarea a fost până acum unul din punctele cele mai slabe ale actualei puteri.
Într-un podcast la Europa Liberă, expertul în politică, probleme de securitate și drept al Comunității WatchDog, Andrei Curăraru, analizează avertismentele făcute recent de Serviciul de Informații și Securitate (SIS), potrivit cărora s-ar pregăti o campanie de dezinformare și manipulare ce țintește relațiile dintre Republica Moldova și Ucraina. Anunțul SIS a fost o reacție preventivă pentru a dezamorsa o bombă mediatică, consideră expertul. El observă că primele acțiuni ce urmăresc declanșarea unui scandal diplomatic dintre cele două țări au și apărut și atenționează că o înrăutățire a relațiilor diplomatice înseamnă mai puțin schimb de informații, mai puțină cooperare și pierderea suportului Ucrainei în drumul spre UE. Întrebat, între altele, dacă avertismentele SIS nu camuflează, de fapt, așa cum se mai afirmă, „o vânătoare de vrăjitori” – anihilarea oponenților politici ai actualei guvernări într-un an electoral, expertul a spus că, după ce, luna trecută, a fost ridicată starea de urgență, există garanții și căi de atac, pentru a nu fi depășite limitele unei democrații funcționale.
Într-o analiză pe evz.ro, politologul Dionis Cenușă descrie scenariile unei eventuale destabilizări a Republicii Moldova și admite că la baza ei ar putea sta actualele tensiuni în dialogul cu regiunea transnistreană generate de tentativele de integrare unilaterală, la inițiativa autorităților de la Chișinău. Politologul nu exclude și posibile proteste anti-guvernamentale, cu efecte destabilizatoare pentru țară. Situația din Republica Moldova poate deveni incertă și în eventualitatea în care pozițiile ucrainene slăbesc din cauza asistenței militare și financiare occidentale întârziate sau insuficiente, provocate de schimbările politice și electorale. În acest caz, factorii de destabilizare pot combina proteste interne și tensionarea relațiilor cu regiunea transnistreană, cea din urmă fiind la chemarea directă al Rusiei, precizează politologul. Potrivit lui, evaluarea actuală a riscurilor de securitate națională de către guvernarea de la Chișinău este acum dominată de instinctele electorale, în ajun de prezidențiale, și trădează interesul acesteia de a conserva echilibrul actual de forțe.
Într-o emisiune la Jurnal TV, directorul Agenția de Servicii Publice (ASP), Mircea Eșanu, a declarat că pe parcursul anilor 2022 – 2023, instituția a înregistrat circa 30 de tentative de obținere prin fraudă a cetățeniei Republicii Moldova, inclusiv de către doi magnați ruși, și că acest lucru s-a întâmplat cu concursul foștilor sau chiar și a actualilor angajați, care cunosc procedura. De regulă, solicitantul de cetățenie identifica o persoană născută până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, și care a decedat la scurt timp. În dosar nu se prezintă certificatul de deces al persoanei, ci doar pe cel de naștere și se pretinde că e descendentul acesteia. O parte din actele din dosar, aduse din Rusia, se dovedesc a fi false, a spus Eșanu. Cu referire la cazurile magnaților ruși, multimilionari, care doresc să obțină cetățenia Republicii Moldova, Eșanu a refuzat să dea nume spunând că au loc măsuri speciale împreună cu CNA. Noi știm sigur că-i fraudă, am refuzat deja să le oferim cetățenia, dar vrem să ne convingem că persoanele care au contribuit sau au fost complici la aceste infracțiuni ajung pe banca acuzaților, a precizat șeful ASP.
Într-o emisiune la TV8, deputatul PAS, Radu Marian, a lăsat să se înțeleagă că Nicu Popescu și-ar fi anunțat intenția de a pleca de la șefia ministerului de Externe încă înainte de deschiderea negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dar că ar fi fost convins să-și anunțe plecarea după decizia din decembrie a Consiliului European, între timp partidul de la guvernare identificând un șef nou la minister și delegând o persoană responsabilă de Biroul pentru Integrarea Europeană. Fostul diplomat Igor Clipii, secretarul general al CUB, a criticat faptul că Nicu Popescu a ales să plece înainte să își încheie mandatul pe care și l-a asumat pentru un termen de patru ani sunând că nu este corect. O opinie similară a exprimat-o și editorialistul Nicolae Negru. Un ministru, atunci când acceptă un mandat, trebuie să se gândească la 4 ani în care trebuie să tragă, să lucreze. Negru a mai spus că pașii pe care Republica Moldova i-a urmat în ultimii ani, pe drumul către integrarea europeană, nu s-au datorat atât eforturilor ministrului de Externe, cât conjuncturii și războiului ucrainean.
Într-o emisiune la TVR Moldova, doctorul în drept, Valeriu Cerba, participant la războiul de pe Nistru, afirmă că ceea ce se întâmplă acum în regiunea transnistreană este consecința lipsei, de-a lungul timpului, a unei strategii coerente din partea guvernărilor de la Chișinău, care nu au insistat că legislația națională e cea care trebuie să predomine, atâta timp cât enclava nu este recunoscută, și au tolerat neaplicarea legislației penale care prevede acțiuni pentru a-i pune la punct pe separatiști. Potrivit lui, acum situația s-a schimbat și sunt toate premisele pentru soluționarea diferendului transnistrean. Ne trebuie voință politică și o grupă de specialiști care să coordoneze cu Kievul, SUA, UE și cu implicarea directă a României, afirmă Valeriu Cerba. Directorul executiv al Asociației Promo-LEX, Ion Manole, observă că după o perioadă relativ îndelungată de tăcere, administrația de facto de la Tiraspol s-a activizat. Vedem o dorință a Tiraspolului sau a Rusiei, care deține controlul complet acolo, de a provoca, de a tensiona și de a forța Chișinăul să cedeze anumite lucruri, afirmă Manole. Potrivit lui, este regretabil că, în astfel de momente în care se tensionează situația, au de suferit oamenii, în special cei din regiunea transnistreană.
Newsmaker.md informează că angajații și studenții Universității „Taras Șevcenko”, cea mai mare instituție de învățământ superior din stânga Nistrului, au fost obligați să participe la protestul de la Tiraspol din 24 ianuarie. Jurnaliștii au intrat în posesia unui document în care se dau dispoziții pentru ca să fie asigurată prezența obligatorie la manifestație. În acest scop, 24 ianuarie a fost declarată zi liberă. Actul, care datează din 23 ianuarie, a fost semnat de rectorul universității Vladislav Sokolov. Potrivit documentului, responsabili pentru asigurarea prezenței obligatorie a studenților la manifestație au fost desemnați decanii facultăților și directorii institutelor, iar pentru cea a angajaților – șefii subdiviziunilor structurale. Protestul împotriva prevederilor noului Cod vamal al Republicii Moldova, care obligă agenții economici din stânga Nistrului să achite taxe vamale la bugetul național, a avut loc la Piața centrală din Tiraspol, care a fost închisă pentru transportul public, iar oamenii au fost aduși organizat cu autocarele și microbuzele.
Agora.md rezumă o analiză realizată de experta Ina Crețu de la Soros Moldova despre cât de pregătită este Republica Moldova pentru transpunerea capitolului 20 din legislația comunitară care se referă la politica industrială și antreprenorială. Potrivit expertei, cadrul normativ național, în domeniul economic, corespunde doar parțial cerințelor acquis-ului comunitar, iar guvernul trebuie să acționeze mai sistemic și hotărât în domeniul promovării politicilor industriale și antreprenoriale. Transpunerea Capitolului 20 va crea condiții mai bune pentru afaceri și va contribui la echitatea socială și economică a Republicii Moldova. În rezultat, cu o economie mai robustă, societatea va deveni mai rezilientă, iar democrația mai stabilă. Avem nevoie de politici publice care abordează sistemic problema creșterii prea lente a economiei noastre, dar și înlăturarea hotărâtă a impedimentelor în calea creșterii economice. Transpunerea Capitolului 20 al acquis-ului comunitar în legislația națională este concomitent și o țintă pentru integrarea europeană, și un instrument pentru creșterea economică care va aduce bunăstare, concluzionează experta.
Ziuadeazi.md din Cahul informează că Uniunea Europeană oferă 1,5 milioane de euro pentru crearea și modernizarea infrastructurii în regiunile Cahul și Ungheni. În total, vor fi finanțate patru proiecte, dintre care două la Cahul, unde va fi construită o piață agroalimentară regională, iar centrul local de dezvoltare a afacerilor din satul Crihana Veche va beneficia de lucrări de amenajare și de îmbunătățire a accesului rutier. Proiectele selectate pentru a fi finanțate de UE vor spori și mai mult dezvoltarea regiunilor Cahul și Ungheni și vor îmbunătăți viața cetățenilor prin acces la servicii calitative, infrastructură modernă și mai multe locuri de muncă, a declarat Ambasadorul UE, Jānis Mažeiks. Proiectele au fost selectate printr-o competiție deschisă și urmăresc să contribuie la mobilizarea de noi investiții, sprijinirea start-up-urilor, crearea de locuri de muncă și promovarea tehnologiilor inovatoare prin atragerea de afaceri competitive la nivel local.
