Social

REVISTA PRESEI // Dezinformarea – elementul cheie al războiului hibrid; ieftinirea tarifelor la gaze și averile marilor corupți, sub umbrela dubioșilor din justiție

Dezinformarea – elementul cheie al războiului hibrid; ieftinirea tarifelor la gaze și averile marilor corupți, sub umbrela dubioșilor din justiție – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.

Într-o emisiune la TVR Moldova, analistul politic Ion Tăbârță constată că în războiul hibrid al Federației Ruse, Republica Moldova nu reușește să facă față propagandei și dezinformării. În pofida unor încercări, mass media rusească și narativele rusești sunt prezente masiv în spațiul public din Republica Moldova, afirmă analistul. Potrivit lui, în ultima perioadă, Federația Rusă a pierdut o serie din pârghiile sale de influență asupra Republicii Moldova, cum ar fi cea energetică, economică sau a migraților și acum dezinformarea este unul dintre elementele cheie ale acestui război hibrid. Această dezinformare vine direct de la Moscova sau prin intermediul politicienilor locali sau altor actori de influență care preiau și multiplică narativele dezinformării rusești. Politologul și profesorul de la București, Radu Carp, recomandă cetățenilor Republicii Moldova să se informeze din surse veridice, precizând că suntem într-o etapa superioara, în care Federația Rusă și-a conturat niște canale de informare la care noi nu mai avem acces, dar la care au acces cei care sunt captivi dezinformării.

Într-un interviu pentru digi24.ro, ministrul român de Externe, Luminița Odobescu, notează că atunci când Rusia vorbește de sfere de influență, nu se referă numai la Ucraina, se referă inclusiv la estul Europei, care include și Republica Moldova. Noi, statele din flancul estic, am spus întotdeauna partenerilor noștri să avem grijă. Din păcate, sunt parteneri în continuare vulnerabili, cum este Republica Moldova. Am văzut cu toții acțiunile de destabilizare pentru că Republica Moldova, curajos, a ales o altă cale. La fel de curajos, Republica Moldova lua măsuri pentru a reduce dependența de Rusia, cu sprijinul nostru, cu sprijinul partenerilor europeni și mă refer aici la sectorul energetic. Dar trebuie să ne gândim întotdeauna în perspectivă și să fim pregătiți, a menționat șefa diplomației române.

Într-un comentariu pentru Radio Chișinău, jurnalistul specializat în energetică, Ion Preașcă, notează că ieftinirea tarifului la gaze cu 12,5% cerută de Moldovagaz este mică și va fi simțită de consumatorii casnici la un nivel de doar 4%. Toți așteptăm o reducere mai semnificativă a prețurilor la gaze, dar ea nu este posibilă din anumiți factori obiectivi, dar și subiectivi, principalul fiind că a scăzut dramatic consumul de gaze, în timp ce cheltuielile operatorului au rămas la același nivel. În plus, în sezonul rece trecut s-au făcut rezerve mari de gaze, procurate scump, ceea ce încă influențează tariful final. Preașcă admite că ANRE va încerca să caute posibilități să ofere o reducere mai mare, pentru că există o presiune foarte mare din partea societății, a consumatorului, dar și a politicului. Actuala guvernare este interesată în reducerea tarifelor, pentru că e un factor care influențează mult nivelul de încredere al acestei guvernări.

În corespondența sa pentru dw.com, jurnalistul Vitalie Călugăreanu notează că la cinci ani de când oligarhul Vladimir Plahotniuc a fugit din Republica Moldova, acesta este de negăsit, iar proprietățile sale stau la adăpostul justiției nereformate moldovenești. Oligarhul fugar, inclus în lista de sancțiuni internaționale pentru tentative de destabilizare a Republicii Moldova, este vizat în numeroase dosare penale gestionate de procurorii moldoveni, dar abia unul a ajuns, cu greu, în instanța de judecată în iulie 2023. Celelalte rămân pe linie moartă, iar oamenii din anturajul acestuia, implicați și ei în celebrul jaf bancar și fugiți din Republica Moldova odată cu Plahotniuc, în 2019, vin acum la vama moldovenească, se predau, iar la scurt timp sunt eliberați de către judecători dubioși rămași în sistem. Expulzarea corupților din justiție prin mecanismul de evaluare externă se desfășoară lent, iar marii corupți, inclusiv fugarii, profită de acest răgaz pentru a scăpa de dosare cu ajutorul judecătorilor care îi deservesc și care rămân în funcții până ajung să fie evaluați.

Newsmaker.md informează că Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a aprobat o listă a persoanelor, companiilor și partidelor politice asociate cu oligarhii moldoveni și ruși vizați de sancțiunile internaționale. Este vorba, în special, despre persoane asociate cu omul de afaceri rus Igor Ceaika, omul de afaceri Veaceslav Platon, oligarhul fugar Ilan Șor, interpolul Grigore Caramalac, alias „Bulgaru”, fostul deputat al Partidului Democrat Vladimir Andronachi și fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc. Potrivit SIS, lista a fost aprobată pentru a asigura aplicarea măsurilor internaționale restrictive în Republica Moldova, precum și pentru a preveni tentativele de evitare a acestor măsuri, iar în raport cu cele peste 500 de persoane și entități incluse există dovezi că sunt asociate cu cei vizați de sancțiunile internaționale. În listă se regăsește guvernatoarea Găgăuziei, Evghenia Guțul, asociată cu fugarul Șor, precum și două partide politice asociate acestuia - Partidul „Șansa” și „Forța alternativă pentru salvarea Moldovei”.

Ziarul de Gardă rezumă un raport al Asociației Promo-LEX care constată că Penitenciarul nr. 13 din Chișinău se confruntă cu o suprapopulare gravă, depășind cu aproape 99% standardele internaționale. Spațiul conceput pentru 377 de deținuți, găzduiește în prezent 750, ceea ce necesită o revizuire urgentă a procedurilor de calcul al capacității de detenție și ajustarea infrastructurii, constată raportul. Condițiile de detenție nu respectă standardele internaționale, iar infrastructura sanitară prezintă deficiențe semnificative, care pun în pericol sănătatea și demnitatea deținuților. Băile comune sunt pline de mucegai și sunt inaccesibile pentru persoanele cu necesități speciale. Ventilația și iluminarea sunt necorespunzătoare, în celule persistă mirosuri de mucegai și amoniac. Autorul raportului, juristul Dumitru Russu spune că e nevoie de intervenții imediate pentru a asigura condiții care să respecte demnitatea umană și drepturile fundamentale ale deținuților. Este crucial de a remedia aceste probleme pentru că de ele depinde cu cine vom conviețui în viitor, cu persoane traumate și deformate mental sau cu persoane care real pot fi reintegrate în societate, precizează expertul.

Jurnal.md îl citează pe expertul economic Veaceslav Ioniță care constată că remitențele și-au pierdut din impactul lor asupra economiei moldovene, ajungând anul trecut, la cel mai mic nivel din ultimii 25 de ani. Expertul estimează că volumul remitențelor va continua să scadă și în acest an, motiv din care Republica Moldova trebuie rapid să identifice alte surse pentru a permite economiei să avanseze. Remitențele sunt primul factor care influențează piața valutară, însă, din păcate, epoca de aur a remitențelor în Republica Moldova e pe sfârșite. Acestea nu mai joacă rolul pe care l-au jucat cândva, nu mai determină creșterea și dezvoltarea țării, iar între timp nu s-a reușit să se substituie remitențele prin investiții, atragerea de bani și creștere economică locală, afirmă Veaceslav Ioniță.

TV8 informează că Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a condamnat reținerea jurnaliștilor Viorica Tătaru și Andrei Captarenco de către structurile de forță de la Tiraspol și a cerut convocarea Grupului de lucru sectorial pentru drepturile omului în procesul de reglementare a problemei transnistrene pentru a discuta aceste acțiuni ilegale. Este o situație inadmisibilă și constituie o problemă gravă la adresa drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, în contextul intimidărilor, reținerilor, arestărilor reprezentanților presei libere și activiștilor din regiune, din cauza opiniilor diferite sau a criticii exprimate entităților de la Tiraspol, notează Avocatul Poporului. Potrivit lui, incidentul reafirmă situația gravă a drepturilor omului în regiunea transnistreană, care s-a înrăutățit în contextul războiului din Ucraina, și evidențiază nivelul scăzut al standardelor de protecție a acestora.

Într-un interviu pentru Moldova 1, avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru, afirmă că societatea civilă ar trebui să facă presiuni pe autorități ca jurnaliștii din Republica Moldova să aibă acces liber în regiunea transnistreană și să documenteze subiecte despre drepturile omului. Vorbind despre cazul grav al reținerii jurnaliștilor Viorica Tătaru și Andrei Captarenco, avocatul notează că acesta denotă și faptul că Guvernul de multe ori nu poate să intervină eficient în situațiile de abuz față de jurnaliști care au loc în stânga Nistrului, iar mesajele care sunt transmise de Guvernul Republicii Moldova nu sunt suficiente pentru a rupe acest val de impunitate. Pentru că atunci când administrația de la Tiraspol de principiu nu suportă consecințe - și nu vorbim aici neapărat de cauze penale, dar inclusiv anumite condiționalități pe plan economic și nu doar -, atunci se întâmplă astfel de abuzuri.

Europa Liberă relatează într-un podcast că demisia ministrului de externe Nicu Popescu a generat un cord de aprecieri pentru ce a reușit care se arată a fi greu, dacă nu chiar imposibil, de egalat cu al niciunuia dintre predecesorii săi. Analistul politic Igor Boțan crede că, într-o anumită măsură, se poate vorbi cumva și despre o slăbire a efectivelor guvernării, o anumită dezgolire, ca efect al plecării lui Popescu, a redutelor ei, pentru că Nicu Popescu a devenit o figură emblematică pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Potrivit analistul, ar fi o mare pierdere dacă Nicu Popescu dispare pentru un interval de timp mai îndelungat. Boțan exclude însă acest scenariu și crede că fostul ministru va fi extrem de solicitat de autoritățile din Republica Moldova și că dânsul va fi cel care își va continua activitatea de cercetare, care va fi îmbinată cu ceea de facilitare a relațiilor dintre Republica Moldova și statele membre ale UE în procesul de negocieri.

Într-un editorial pe ipn.md, istoricul și comentatorul politic Anatol Țăranu scrie despre depășirea moștenirii colonialismului ruso-sovietic și notează că decolonizarea efectivă nu are cum să se producă fără reîntoarcerea statutului dominant în societate a limbii și culturii naționale. Acesta este prima și cea mai importantă condiție a ruperii definitive a lanțurilor jugului colonial. În societatea moldovenească deșteptarea culturală anticolonială se complică datorită vitalității mitului moldovenismului antiromânesc de sorginte colonială, care este înrădăcinat în mentalul colectiv al unei părți consistente încă a băștinașilor, perpetuând starea minții colonizate în condițiile când colonizatorul deja a plecat. Starea de spirit bazată pe preceptele culturale ale moldovenismului antiromânesc se prezintă ca principalul obstacol pe calea decolonizării efective a Republicii Moldova, iar întronarea identității românești a populației majoritare este indiciul cel mai precis de depășire definitivă a influențelor nocive ale trecutului colonial.

Observatorul de Nord din Soroca relatează că, timp de cinci zile, la Soroca au fost distribuite pachete cu alimente, produse de igienă și seturi pentru încălzire. Ajutoarele au ajuns la trei mii de familii vulnerabile de la noi, inclusiv la refugiații ucraineni și la etnici romi. Deși organizatorii au depus efort ca procesul de distribuire să fie unul civilizat, au fost și unele incidente, în special pentru că nu toți cetățenii au venit la ora și în ziua în care au fost invitați, iar la fața locului fiecare dorea să treacă mai repede pentru a-și lua pachetele. Beneficiarii au primit pachete cu fulgi de ovăz, paste făinoase, hrișcă, orez alb, ulei, făină, zahăr, sare, gel de duș, șampon, săpun, pastă de dinți, detergent, etc. Cei care au avut nevoie li s-au dat câte un încălzitor cu ventilator și termofor de cauciuc.

Citește mai mult