Revista presei internaționale: evoluția protestelor care iau amploare pe străzile marilor orașe din Europa; Încercările de a aplana criza din Orientul Mijlociu
Presa internațională comentează evoluția protestelor care iau amploare pe străzile marilor orașe din Europa. Zeci de mii de oameni continuă să protesteze față de creșterea extremismului, în timp ce în Franța, agricultorii se pregătesc să asedieze azi Parisul, scrie presa europeană. Evoluția războiului ruso-ucrainean și încercările de a aplana criza din Orientul Mijlociu rămân teme de bază abordate de publicațiile străine, răsfoite de Lidia Petrenco.
Forțele de ordine din Franța se pregătesc să împiedice intrarea tractoarelor fermierilor protestatari în capitala Paris și în alte mari orașe ale țării, transmite Le Monde. Potrivit publicației, azi sunt mobilizați 15.000 de membri ai poliției, care se pregătesc pentru „un asediu” al Parisului, anunțat pentru ora 14:00 de două mari asociații de agricultori. Acestea plănuiesc să blocheze mai multe drumuri din jurul Parisului, scrie Le Monde.
Fance Press informează că protestele agricultorilor s-au înmulțit în statele Uniunii Europene, aceștia fiind nemulțumiți de creșterea de accize la combustibil și de eliminarea unor subvenții. Costurile mari sunt cauzate în special de restricțiile impuse fermierilor prin politicile de mediu, precizează France Press. Aceeași agenție notează că agrcultorii protestează și față de concurența neloială cauzată de pătrunderea liberă pe piață a produselor ucrainene.
Nemulțumirea fermierilor a dus la proteste majore în întreaga Europă, determinate de plângeri legate de reglementările de mediu și de majorarea taxelor pe motorină, notează Politico. Publicația observă că în pofida subvențiilor semnificative din politica agricolă comună a UE, grupurile politice de extremă dreapta au căutat din ce în ce mai mult să valorifice furia fermierilor, legând preocupările lor de tehnocrații UE și migranții străini.
Popularitatea în creștere a formațiunilor radicale, e cauza altor manifestații de amploare care au loc în această perioadă împotriva partidelor de extremă dreapta. Pentru a doua duminică la rând, zeci de mii de oameni au ieșit la proteste în mai multe orașe din Germania pentru a demonstra împotriva extremismului de dreapta, transmite Euronews. Manifestațiile au început după ce s-a aflat că lideri ai partidului naționalist de extremă dreapta, Alternativa pentru Germania, au discutat în secret despre un plan de deportare a milioane de imigranți, amintește aceeași sursă. Manifestații împotriva extremiștilor au avut loc și în alte țări europene, inclusiv în Austria, unde au protestat peste 30 de mii de oameni, relatează Euronews. Uniunea Europeană se confruntă cu un val de votanți de extremă dreapta care ar putea crea un dezechilibru în Parlamentul European, conchide postul pan-european de televiziune.
Marea problemă a Europei rămâne însă situația din Ucraina, al cărei președinte a cerut duminică din nou sporirea presiunii comunității internaționale asupra Rusiei, inclusiv prin noi sancțiuni, transmite EFE. Agenția de presă atrage atenția asupra situației dificile de pe câmpul de luptă. În unele zone ale liniei frontului trupele ruse sunt în ofensivă, acțiuni la care armata ucraineană aflată în criză de muniții răspunde cu atacuri cu drone asupra unor ținte strategice în spatele liniilor inamice ca tactică de război asimetric, consemnează agenția EFE.
Kremlinul este încurajat de succesele armatei ruse în a opri contraofensiva ucraineană, scrie ziarul american Washington Post. Potrivit publicației, elitele ruse au devenit mult mai optimiste pe măsură ce atât la Washington, cât și la Bruxelles, continuă impasul cu privire la problema finanțării Kievului. Nu doar blocarea sprijinului pentru Ucraina a subminat imaginea și poziția globală a Statelor Unite, ci și întârzierea acordării ajutoarelor Israelului pentru a-l susține în lupta împotriva Hamas, notează Washington Post. Convingerea că Rusia s-a dovedit mai rezistentă din punct de vedere militar și economic decât a anticipat Occidentul, a consolidat poziția internă a lui Putin înaintea alegerilor prezidențiale din martie, remarcă publicația americană.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vizitat Washingtonul pentru a convinge Congresul SUA să adopte un nou pachet de ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, relatează The Kyiv Independent. Jens Stoltenberg a declarat într-un interviu pentru Fox News că sprijinirea Ucrainei și admiterea acesteia în alianță ar fi o „afacere bună” pentru SUA și NATO, deoarece Beijingul urmărește și ia notă de hotărârea aliaților: „Dacă Putin primește ceea ce își dorește în Ucraina, Taiwan ar putea fi următoarea țară care va fi invadată de un vecin autoritar”, a spus el. „Nu numai că face Europa mai vulnerabilă, ci și pe noi toți, inclusiv Statele Unite devin mai vulnerabile, dacă Putin obține ceea ce își dorește în Ucraina”, a decarat Stoltenberg pentru Fox News.
Financial Times relatează că Bruxelles-ul amenință Ungaria cu consecințe economice grave dacă Budapesta va continua să blocheze pachetul de ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. Dacă Orban va continua să blocheze ajutorul acordat Ucrainei, alte țări UE vor declara public că nu vor oferi asistență financiară Ungariei, notează publicația. Investitorii vor fi mai puțin interesați să investească în Ungaria, ceea ce ar putea duce la o depreciere a forintului maghiar și la alte probleme economice, cum ar fi pierderea locurilor de muncă și creșterea economică mai lentă, explică Financial Times.
Iar CNN relatează despre un alt oponent al sprijinului pentru Ucraina, fostul președinte american, Donald Trump, care îi îndeamnă pe republicani să nu voteze pentru ajutorul așteptat de Kiev. Potrivit surselor publicației, Trump vrea să amâne această problemă până la potențiala sa victorie la alegerile prezidențiale din noiembrie și apoi să accepte pachetul de ajutor. Asta pentru că Trump ar dori să arate că președintele democrat, Joe Biden, nu ar fi fost în stare să rezolve această problemă, opinează autorul articolului.
Între timp, negociatorii americani fac progrese în încercările de a convinge Israelul să întrerupă temporar operațiunile militare din Fâșia Gaza. Sursele Associated Press dezvăluie că în curând ar putea fi semnat un acord de încetare a focului timp de două luni în schimbul eliberării a peste 100 de ostatici capturați de Hamas în atacul din 7 octombrie asupra Israelului. Oficiali americani de rang înalt spun, citați de aceeași agenție de presă, că în baza acordului negociat, Israelul ar urma să permită furnizarea mai multor ajutoare umanitare în Fâșia Gaza.
Biroul prim-ministrului Benjamin Netanyahu a confirmat duminică faptul că o întâlnire între SUA, Israel, Qatar și Egipt a avut loc la Paris, pentru a discuta un potențial acord de eliberare a tuturor ostaticilor israelieni deținuți de Hamas, în schimbul unei încetări a focului de două luni, relatează The Times of Israel. Biroul Primului Ministru al Israelului a calificat aceste discuții drept „constructive”. „Există încă lacune semnificative pe care părțile le vor discuta săptămâna aceasta în întâlniri suplimentare”, a adăugat biroul prim-ministrului Benjamin Netanyahu într-o declarație.
BBC subliniază că enclava palestiniană se confruntă cu o severă criză umanitară, iar un sfert din populație e înfometată. Și asta, într-un moment în care agenția ONU pentru refugiați din Palestina, riscă să rămână fără finanțare, semnalează publicația. Mai multe guverne occidentale își suspendă finanțarea după ce unii angajați ai agenției au fost acuzați de implicare în atacurile Hamas asupra Israelului pe 7 octombrie, explică BBC cauzele adâncirii crizei umanitare din Fâșia Gaza. Agenția ONU pentru ajutorarea refugiaților din Palestina, sau UNRWA, a fost fondată în 1949, lucrând în Gaza, Cisiordania, Siria, Liban și Iordania.
Presa internațională relatează și despre primele morți ale trupelor americane pe linia de foc de la izbucnirea războiului Israel-Hamas după atacul terorist al Hamas din 7 octombrie. Potrivit abcNEWS, liderii Congresului au deplâns duminică trei militari americani uciși într-o lovitură cu drone în Iordania și au cerut represalii împotriva militanților susținuți de Iran.
