Revista presei: prioritățile noului ministru de Externe; Revenirea la gazul rusesc a celor de pe malul drept al Nistrului
Prima vizită și prioritățile noului ministru de Externe; de ce Plahotniuc nu este căutat prin Interpol și revenirea la gazul rusesc – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Într-un interviu pentru Moldova 1, noul ministru de Externe, Mihai Popșoi, a declarat că principalul partener și avocat al Republicii Moldova este și va rămâne România, unde, în mod firesc, va efectua prima sa vizită oficială, pe 5 februarie. Republica Moldova se află într-o regiune extrem de complicată și trebuie să valorificăm cât se poate de eficient arsenalul nostru diplomatic așa încât să obținem în continuare sprijin politic, sprijin economic pentru a putea depăși aceste dificultăți pe care le avem. Să ne creștem reziliența instituțiilor noastre atât în domeniul justiției, cât și în domeniul de securitate și apărare, nemaivorbind de domeniul economic, să atragem investiții în Republica Moldova, a menționat ministrul. El a spus că printre prioritățile sale este să asigure o continuitate a lucrurilor bune începute de predecesorul său care au dus Republica Moldova într-un punct extrem de bun în relațiile sale atât cu Uniunea Europeană, cât și cu alți parteneri tradiționali. El a mai subliniat că trebuie să utilizăm toate oportunitățile pentru a crește reziliența și capacitatea țării de a rezista atacurilor hibride din partea Rusiei.
Într-o emisiune la ProTV Chișinău, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a anunțat că Vladimir Plahotniuc nu este anunțat în căutare prin Interpol. Comisia care verifica dosarele pentru anunțarea în căutare a respins cererea autorităților moldovene, fără a oferi explicații concrete. Dragalin a evitat să spună dacă autorităților moldovene vor insista cu acest demers, precizând că nu vreau ca fugarii să fie la curent cu ceea ce fac procurorii. Comentând recenta decizie judiciară de a conexa, la cererea avocaților, dosarul ce-l vizează pe ex-deputatul Vladimir Plahotniuc la un dosar mai mare, Dragalin a spus că este o decizie greșită, care va fi contestată. Potrivit ei, comasarea celor două cauze nu are niciun temei fiind vorba despre episoade complet diferite și că astfel se încearcă tergiversarea dosarului. Dragalin a salutat condamnarea la 10 ani de închisoare, decisă luni, a unui alt figurant din dosarul „Frauda bancară”, a fostului președinte interimar al Băncii de Economii, Viorel Bârca.. Ne bucurăm că avem o alta condamnare de adăugat în acest dosar. Cu toții am contribuim să fie acumulate suficiente probe ca să fie demonstrată vinovăția persoanelor care au participat la frauda bancară și au beneficiat din aceasta fraudă, afirmă procurora-șefă.
Într-o emisiune la Jurnal TV, istoricul și comentatorul politic Anatol Țăranu opinează că reforma justiției moldovenești, inițiată de actuala guvernare, se pare că nu arată tocmai așa cum se planifica inițial. Chiar dacă unele succese mici pot fi evidențiate, lucrurile, totuși, nu creează alegătorilor percepția că justiția ar fi cu adevărat funcțională, fapt care se va reflecta indubitabil în scorul acumulat la următoarea rundă de parlamentare. Comentatorul subliniază că reforma justiției reprezintă un proces foarte complex, complicat și de durată, dar problema implicită a acestui fapt este că actuala guvernare are la dispoziție doar mandatul de patru ani, din care a trecut deja mai mult de jumătate de termen, pentru a livra alegătorilor rezultatele palpabile ale acestei promise reforme. El pune la îndoială ca, până în 2025, la următoarea rundă de alegeri parlamentare, să se înregistreze careva rezultate memorabile pentru alegători, de pe urma reformei justiției. Or, rezultatele palpabile sunt acelea care vizează nume mari, mai ales ale celor care au participat la jaful secolului.
Într-o emisiune la TV8, șeful Moldovagaz, Vadim Ceban a confirmat, recenta declarație a ministrului Energiei, cea că malul drept al Nistrului ar putea reveni la gazul rusesc. Din luna mai, cel mai probabil, vom relua livrările de la Gazprom, conform prevederilor acordului din 2021, desigur dacă și prețul va fi unul avantajos, a declarat Ceban, precizând că contractul cu Energocom expiră pe 31 aprilie. Șeful Moldovagaz a mai spus că discuțiile despre faptul că Republica Moldova a achiziționat cantități în exces de gaze scumpe în 2022-2023, fără o nevoie serioasă, sunt un fel de speculație, pentru că, la acel moment, nu se știa exact de câtă cantitate va fi nevoie și cum vor oscila prețurile. Ceea ce acum pare scump, atunci a fost o decizie adecvată. Prețurile la gaze în Republica Moldova nu au depășit media europeană, susține Ceban. El a confirmat că înainte de achiziții, compania de stat Energocom s-a bazat pe prognozele prețului gazelor făcute de Moldovagaz și de alte surse, dar subliniază că, în acel moment, nimeni nu putea anticipa că va fi o iarnă atât de caldă și care vor fi prețuri pe piață.
Anticoruptie.md informează că examinarea candidaturilor celor șase aspiranți la funcția de Procuror General se regăsește pe ordinea de zi a ședinței de azi a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). În lista celor care râvnesc fotoliul de Procuror General se regăsesc doi avocați – Ilie Rotaru și Serghei Perju, care nu este la prima tentativă de a deveni Procuror General. Acesta a contestat rezultatele concursului din toamna anului 2019, la care a participat, dar și decretul prezidențial de numire în funcție a lui Alexandr Stoianoglo. În concurs mai participă un jurist - Andrei Coca, care în 2019 a candidat la funcția de judecător constituțional și trei procurori, între care și procurorul general interimar, Ion Munteanu. Și-a exprimat intenția de a concura pentru funcție și unul dintre adjuncții șefei de la Procuratura Anticorupție, Veronica Dragalin. Este vorba despre Octavian Iachimovschi. Cel de-al procuror este Igor Demciucin, care activează în cadrul organelor Procuraturii din anul 2010.
Într-o emisiune la TVR Moldova, ministrul Agriculturii Vladimir Bolea reiterează cel mai important partener comercial al Republicii Moldova este România, unde ajung peste o treime din toate exporturile, dar subliniază că România este o piață foarte mare, cu cerințe foarte mari și că foarte puțini din agenții economici din Republica Moldova pot corespunde cerințelor cantitative ale unui mare lanț din țara vecină. Calitativ toți corespund, dar cantitativ, nu, pentru că, din păcate, în Republica Moldova nu s-a dezvoltat sistemul de cooperative, de grupuri de producători sau așa-numitele agro-hub-uri unde agricultorii își adună marfa, o omogenizează și după care o livrează în cantități stabile, explică ministrul. Aceasta este și problema de ce foarte mulți dintre producătorii autohtoni nu ajung pe rafturile, inclusiv din Republica Moldova, pentru că nu au marfă omogenă, nu au continuitate în activitate, nu au produsul certificat până la capăt sau multe alte lucruri, adică practic motivul din care nu ajungem în România, nu ajungem nici în Republica Moldova, precizează Bolea. Potrivit lui, carul s-a urnit din loc, producătorii încep să prindă gustul asocierii.
Ziarul de gardă relatează că regiunea transnistreană exportă peste 70% din producția sa în țările europene, deși așa-numitele autorități de la Tiraspol insistă asupra importanței relațiilor comerciale cu Rusia, spunând că cea mai mare cifră de afaceri comercială a regiunii este înregistrată cu Federația Rusă. După trei decenii în care Republica Moldova a avut pierderi economice enorme pentru că nu deținea un control real asupra exporturilor din regiunea sa transnistreană, începând cu 28 februarie 2022, la doar câteva zile de la izbucnirea războiului de proporții din Ucraina, aceasta a suspendat activitatea punctelor de control pe tronsonul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. De atunci, toate operațiunile de import-export efectuate de companiile din regiune se desfășoară doar prin punctele de control gestionate de autoritățile constituționale. Blocarea punctelor de control de către Ucraina a stimulat transferul activităților de afaceri din regiunea transnistreană în cadrul legal al R. Moldova, contribuind în acest mod la eliminarea contrabandei, care timp de 30 de ani a continuat să consolideze regimul de la Tiraspol. Analistul economic Marin Gospodarenco, expert în finanțe publice de la WatchDog.md, consideră că introducerea taxelor vamale pentru firmele transnistrene, de la începutul acestui an, va duce la o creștere a veniturilor în bugetul de stat.
IPN.md notează că Republica Moldova preia un model apropiat de cel al Bulgariei de organizare a birocrației de aderare europeană desemnând-o pe ministra fără portofoliu pentru Afaceri Europene, Cristina Gherasimov, și în calitate de negociator-șef cu Bruxelle-ul. La fel s-a procedat în Bulgaria, unde Meglena Kuneva, ministru (fără portofoliu) pe probleme europene și negociator-șef cu Bruxelless-ul a asigurat coordonarea activităților pe plan intern. În subordinea ei s-a aflat și Consiliul pentru Comunicare Europeană, care a avut un loc aparte, asigurând strategia de comunicare în procesul aderării țării la UE. Strategia Bulgariei, eficiența căreia ere verificată periodic de sondajele de opinie, includea dezbateri publice privind atât beneficiile, cât și riscurile aderării, precum și prețul pe care l-ar fi plătit țara, dacă eșua sau întârzia să ajungă în UE. Prima fază a strategiei a coincis cu perioada negocierilor intense de aderare, având ca scop pregătirea societății de unele măsuri nepopulare. După 2003, la cea dea doua etapă, s-a pus accentul pe imaginea publică pozitivă față de viitorul membru. A durat până în 2006, când s-a decis aderarea Bulgariei la UE.
Europa Liberă explică într-un articol cum vor fi monitorizate cele peste 500 de persoane și entități desemnate de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) drept asociate cu politicieni și oameni de afaceri supuși sancțiunilor internaționale. Persoanele și companiile din lista publicată de SIS nu se echivalează cu subiecții sancțiunilor, însă se vor afla „sub măsuri de precauție sporită” prevăzute în Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. În această lege sunt enumerate 16 „entități raportoare”, cum ar fi băncile, casele de schimb valutar, avocații și notarii, care ar trebui să fie mai precaute în legătură cu persoanele incluse în lista asociaților cu cei sancționați. Dacă, de exemplu, entitățile raportoare și Agenția Servicii Publice au suspiciuni că are loc o spălare de bani, ele pot să se abțină de la executarea tranzacției timp de cinci zile lucrătoare și să informeze Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, care poate să oprească tranzacția pe 30 de zile, dacă îi trezește bănuieli. În cazul în care se atestă o tranzacție pentru eludarea sancțiunilor internaționale, Serviciului Fiscal de Stat poate să o sisteze pe un termen de până la 30 de zile și să informeze organele competente.
News.ungheni.org informează că vânătorii din raionul Ungheni au ajuns în vizorul angajaților Inspecției pentru Protecția Mediului Ungheni și ai polițiștilor de frontieră din cadrul Direcției regionale Vest. Într-un efort de a asigura respectarea legislației în domeniul protecției mediului, angajații Inspecției în comun cu polițiștii de frontieră au desfășurat cu comunitatea vânătorilor un șir de acțiuni, menite să asigure respectarea legislației privind protecția regnului animal, contracararea braconajului și combaterea cazurilor de tăiere ilicită a vegetației forestiere în raza teritoriului raionului Ungheni. Totodată, inspectorii de mediu subliniază importanța respectării legislației în domeniul protecției mediului și promovarea practicilor durabile.
Nordnews.md din Bălți relatează că la trei ani de la publicarea unui articol în care arată că majoritatea ascensoarelor din blocurile locative din Bălți sunt vechi, murdare și deteriorate, iar unele reprezintă un adevărat pericol pentru locatari, nimic nu s-a schimbat, deși autoritățile publice locale de atunci promiteau să cumpere câte 10 lifturi noi în fiecare an. În prezent, în gestiunea întreprinderii municipale „Gospodăria Locativ Comunală Bălți” sunt 129 de lifturi. Cele mai vechi au peste 45 de ani. Administrația întreprinderii Gospodaria Locativ Comunală Bălți susține că a scris mai multe cereri în adresa primăriei, doar că bugetul municipal este limitat în fiecare an. Pentru a înlocui toate lifturile din oraș este nevoie de aproape 15 ani, asta dacă anual, primăria va aloca câte, cel puțin cinci milioane de lei pentru procurarea a câte cinci ascensoare noi.
