Revista presei: prognozele privind acțiunile de destabilizare a țării; referendumul pro-UE și criza de judecători de la Curtea de Apel Chișinău
Prognozata intensificare a acțiunilor de destabilizare a țării, referendumul pro-UE – un test pentru societate și criza de judecători la Curtea de Apel Chișinău - sunt printre subiectele care au fost abordate de presă în decursul zilei de 2 februarie.
ProTV Chișinău relatează, citând analiști, că protestele opoziției, din ultimele zile, dar și marșul de vineri din Autonomia Găgăuza ar face parte din planul Rusiei de destabilizare a Republicii Moldova. Potrivit analistului politic, Ion Tăbârță, toate aceste manifestații de protest fac parte dintr-un plan mai amplu, ele sunt concertate și sunt ghidate din exterior, de către geostrategii de la Kremlin, care nu-și doresc ca Republica Moldova să avanseze pe parcursul său european, ba, dimpotrivă, își doresc la cârma Republicii Moldova forțe politice ostile acestui parcurs. Un alt analistul politic, Andrei Curăraru, face o legătură între protestele opoziției de la Chișinău, manifestațiile contradictorii de la Comrat, cu ceea ce se întâmplă la Tiraspol. Am văzut niște mesaje foarte similare cu cele lansate de reprezentanții administrație nerecunoscute, precizează analistul. Potrivit lui, sezonul politic a reînceput în Republica Moldova cu încercarea de a crea falsa percepție că vectorul european nu ar fi susținut.
Într-un interviu pentru Adevărul, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a declarat că tentativele de destabilizare a Republicii Moldova din partea Kremlinului se vor intensifica în 2024, în contextul alegerilor prezidențiale și a referendumului pe tema aderării la UE. Kremlinul mereu a avut un singur scop: să țină Republica Moldova sub influență sa geopolitică și va face tot posibilul ca să nu ne mișcăm spre obiectivul de integrare europeană. Ei vor continua să destabilizeze situația prin diferite personaje, partide politice pseudo-europene, inclusiv să susțină financiar proteste și alte tipuri de acțiuni care să încerce să dezbată țara noastră de la parcursul european. Deja vedem unele proteste și încercări de destabilizare a situației, inclusiv din partea primarului de Chișinău, Ion Ceban, și este evident că cu cât o să ne apropiem de alegerile prezidențiale și de referendum Kremlinul va încerca să agite situația, a spus Spînu, sugerând că tot mai mulți cetățeni sunt conștienți de ceea ce se întâmplă.
Deschide.md îl citează pe analistul politic Mihai Isac notând că un rezultat favorabil al referendumului privind aderarea europeană ar îngropa o dată și pentru totdeauna una dintre principalele teze ale propagandei pro-ruse din Republica Moldova, cea că populația nu ar susține integrarea în Uniunea Europeană. Analistul consideră că subiectul organizării acestuia referendum nu trebuie politizat și monopolizat de un singur partid. Poate ar trebui să existe un grup de inițiativă din partea societății civile, notează el. Comentatorul salută desfășurarea plebiscitului concomitent cu alegerile prezidențiale, spunând că astfel vor ieși mai mulți alegători la urnele de vot. Ar fi fost o mișcare greșită să se organizeze acest referendum separat, pentru că lumea, în general, nu prea vine la referendumuri. Este de așteptat ca autoritățile să organizeze alegerile prezidențiale și referendumul pentru o perioadă de două zile, pentru a permite diasporei să voteze. Pentru că aici vedem aportul important al diasporei la viața electorală din Republicii Moldova. Practic, diaspora va trebui să salveze cursul european al țării. Mihai Isac mai notează că un eventual rezultat negativ va fi folosit de propaganda pro-rusă, așa că referendumul va reprezenta un test pe care populația Republicii Moldova trebuie să îl treacă.
Europa Liberă relatează despre criza de judecători cu care se confruntă și Curtea de Apel Chișinău, pe fundalul unui număr tot mai mare de dosare în examinare. Din cei 57 de judecători prevăzuți în statele de personal, activează acum doar 35 și alți patru urmează să se pensioneze în 2024. Fiind puțini, magistrații au și un volum de lucru foarte mare: aproximativ 1.200 de dosare per judecător anual. Acestei instanțe îi revin 85% din dosarele examinate de toate cele patru curți de apel. Potrivit președintelui interimar al CSM, Sergiu Caraman, sarcina de muncă a judecătorilor Curții de Apel Chișinău este de patru ori mai mare decât poate judeca un om. Iar președintele interimar al Curții, Ghenadie Mîra, anticipează că cel puțin 50% din judecători vor pleca înainte sau după evaluarea integrității etice și financiare (vetting). El crede că CSM ar trebui să transfere urgent la Curtea de Apel Chișinău judecători din instanțele de fond, așa cum s-a procedat în cazul Curții Supreme de Justiție (CSJ).
TVR Moldova comentează cu analistul Anatol Țăranu decizia autorităților moldovene de a prelungi cu încă 5 ani statul de persoană indezirabila pe teritoriul Republicii Moldova deputatului român și președintelui partidului AUR, George Simion. Analistul observă că autoritățile moldovene nu au explicat motivele care au stat la baza acestei interdicții și admite că este vorba de niște informații clasificate, care nu pot fi date publicității. El face trimitere și la recentele declarații scandaloase ale lui Claudiu Târziu, din partidul AUR, despre pretinsele pretenții teritoriale ale României în raport cu Ucraina, care au fost catalogate de oficialitățile ucrainene drept „intervenție peste suveranitatea teritorială a Ucrainei”. Țăranu mai precizează că, potrivit legislației, persoana poate să devină indezirabila doar în două cazuri: atunci când a săvârșit în trecut, acționează acum sau poate acționa în viitor, în detrimentul securității naționale și în cazul în care prezintă pericol pentru stabilitatea politică din Republica Moldova.
Într-o emisiune la TV8, noul ministru de Externe Mihai Popșoi respinge criticile oponenților numirii sale în funcție precum că nu ar avea experiență diplomatică. El precizează că, pe lângă faptul că a condus Comitetul parlamentar de asociere Republica Moldova - UE, a avut o serie de alte angajamente externe bilaterale, care i-au adus experiență necesară în activitate. Colegii din opoziția parlamentară știu bine că am condus diplomația în ultimii 4 ani și jumătate. Am condus Comitetul parlamentar de asociere Republica Moldova - UE, am fost membru activ al Delegației noastre la APCE, am și condus această prestigioasă organizație. Am avut multiple angajamente externe bilaterale, conducând grupul de prietenie cu SUA, Japonia, am avut relații strânse pe palierul de integrare europeană în comitetul moldo-polonez. Am participat la întruniri conduse de doamna Sandu cu lideri europeni, nemaivorbind de relațiile mele în cadrul Partidului Popular European, eu sunt vicepreședinte PAS pe relații externe de 7 ani și toată această experiență mă ajută, precizează Mihai Popșoi. El mai spune că șefa statului Maia Sandu l-a propus la șefia Externelor, iar decizia a fost susținută colectiv.
Într-un editorial pe ipn.md, istoricul și analistul politic, Anatol Țăranu, notează că spre deosebire de alte state aspirante la integrare în UE, Republica Moldova are un privilegiu unic de a alege între două variante de accedere în comunitate. Aceste două căi de integrare își au adepții săi în clasa politică moldovenească, fiind reprezentate de eurosuveraniști – opțiunea integrării europene ca stat suveran, și eurounioniști – integrarea în UE prin unirea politică cu România. Sondajele sociologice arată o aproximativă paritate a acestor două opțiuni de integrare europeană în mediul alegătorilor cu viziuni europene, în condițiile când politic doar opțiunea eurosuveranistă este reprezentată oficial la nivel parlamentar și guvernamental. Sub pericolul unor amenințări iminente de revenire la guvernare a forțelor pro-ruse și antieuropene, politicienii europeniști au obligația de a examina toate opțiunile care să garanteze perpetuarea cursului european, iar acestea pot fi întrunite doar mobilizând la maximum activismul electoral al eurounioniștilor prin manifestarea politică asumată al unui proiect de reîntregire națională românească. Dezbaterea electorală a opțiunii restabilii unității naționale românești cu siguranță va contribuii la mobilizarea masivă a electorilor cu viziuni pro-românești în ambele două viitoare scrutine – cel prezidențial și cel parlamentar, asigurând pe această cale victoria electorală a forțelor pro-europene și păstrarea caracterului intact al cursului european.
Editorialistul Ziarului Național, Nicolae Negru, observă un fenomen bizar în spațiul public, în mass-media, pe rețelele sociale: mercenarii lui Plahotniuc, Șor, Platon, stipendiații Kremlinului, salariații FSB ne vorbesc despre democrație, pluralism, libertatea presei... încearcă să creeze impresia că „nimic nu s-a schimbat” în Republica Moldova, că Maia Sandu ar fi instituit o „dictatură” mai feroce decât a „coordonatorului executiv”, că mass-media și jurnaliștii ar fi controlați de putere și nu ar putea respira liber, că opoziția nu numai că nu ar fi tolerată, ci ar fi și hărțuită, că în loc de descentralizare am avea concentrare a puterii într-o singură mână. Campania de demonizare a actualei guvernări ia turații și ceea ce arăta mai înainte ca niște acțiuni individuale, răzlețe, seamănă tot mai mult cu o „operație” propagandistică amplă, complexă, bine gândită și regizată cu măiestrie. Ne amintește de pregătirea de concert a unei orchestre simfonice, când, la început, fiecare muzician își probează propriul instrument, improvizând, scoțând sunete arbitrare, dar apoi, continuând să-i asculți, îți dai seama că sunetele emise de ei se supun treptat unei teme muzicale de pe partiturile din fața lor, selectate de dirijor, notează Negru.
Fondatorul portalului news.ungheni.org, Marin Bodrug, prezintă într-un articol propriul conceptul al primului pod pietonal peste râul Prut de la Ungheni. Conceptul prevede proiectarea și construcția unui pod pietonal peste râul Prut, care ar reuni locuitorii municipiului Ungheni, din dreapta Prutului, cu cei din satul Ungheni, din stânga Prutului, cât și cu cetățenii capitalei istorice a României – municipiul Iași – și are ca scop final crearea unui nou obiect de infrastructură care ar permite accesul liber al pietonilor de pe ambele maluri ale râului Prut. Viitor pod pietonal ar putea avea distanța de cca 120 – 150 metri și ar putea să fie construit fie în sectorul Centru, Parcul Francez, mai sus de Podul Eiffel, fie mai jos de el, în sectorul Ungheni Vale, strada Suceava.
Autor: Alla Ceapai
