Revista presei: Guvernul confirmă incidentul armat de la frontiera cu regiunea transnistreană; Prima vizită a noului ministru de Externe, la București
Guvernul confirmă incidentul armat de la frontiera cu regiunea transnistreană, soldat cu un mort; prima vizită a noului ministru de Externe, la București și perpetuarea Transnistriei, sub semne de întrebare – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Newsmaker.md informează că Guvernul confirmă incidentul armat de la frontiera cu regiunea transnistreană, raportat de Tiraspol, la mijlocul lunii ianuarie, curent, în care, potrivit ambasadorului ucrainean Marko Șevcenko un cetățean din regiunea transnistreană a decedat, iar altul a ajuns la spital. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Interne (MAI), Olivia Melnic, a precizat că Ucraina este responsabilă de investigarea incidentului, care s-a produs pe teritoriul țării vecine, iar Chișinăul este gata să ofere suport atât autorităților de la Kiev, cât și Tiraspolului. Poliția Națională este dispusă să meargă la locul faptei declarat de Tiraspol pentru a asigura cercetarea la fața locului. Totodată, vom oferi suport ucrainenilor în elucidarea tuturor circumstanțelor, dacă vom fi solicitați, a precizat Olivia Melnic. Ministerul de Interne a refuzat să spună însă de ce până acum autoritățile moldovene nu au anunțat public despre moartea unei persoane în urma incidentului.
Într-un interviu pentru agerpres.ro, vicepremierul Mihai Popșoi, aflat în prima sa vizită externă oficială, în România, a declarat că pentru Republica Moldova rămân prioritare continuarea și consolidarea relațiilor strategice cu România și că această deschidere și acest parteneriat strategic vor fi valorificate pentru apropierea de România și, astfel, de Uniunea Europeană. Noul șef al diplomației de la Chișinău și-a exprimat speranța că negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană vor fi deschise cât mai curând. Popșoi a evidențiat importanța soluționării pașnice a diferendului transnistrean și, în acest context, noile oportunități ce vor apărea prin definitivarea integrării europene a Republicii Moldova. Mihai Popșoi a vorbit și despre încercările Rusiei de subminare a stabilității și securității, cărora Republica Moldova le-a făcut față până acum. Suntem siguri că, inclusiv grație colaborării cu partenerii noștri internaționali, în primul rând România, vom continua să facem față acestor provocări, a mai spus vicepremierul.
Într-o emisiune la TVR Moldova, analistul de politică externă de la București, Iulian Chifu, spune că prima vizită externă, în România, a noul șef al diplomației moldovene, Mihai Popșoi, este firească și naturală. România dorește ca Republica Moldova să reușească cât se poate de repede în procesul de aderare europeană și vine cu acțiuni de sprijin extrem de concrete și de aplicat, fiind vorba și de capacitatea de absorbție a acestor schimbări, cu tot sprijinul pe legislația comunitară, pe mecanismele europene pentru ulterioarele negocieri, pe funcționalitatea instituțiilor și modificarea culturii instituționale. Potrivit analistului, cetățenii Republicii Moldova doresc prosperitate, securitate, democrație și libertate. Ei doresc să trăiască într-un stat unde, așa cum e imperfectă democrația peste tot, dar să avem dreptul de a alege ce să facem, ce să spunem, unde să mergem, cum să circulăm, decât să trăim într-o autocrație, după varianta Putin.
Jurnal.md îl citează pe analistul Fundației Jamestown, Vladimir Socor, spunând că scenariul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană în două etape este unul practic și care poate fi dus la îndeplinire fără zguduiri și fără conflicte armate. Principala condiție este ca Ucraina să reziste pe termen nedefinit, să țină armata rusă departe de Odesa și să se mențină izolarea fizică a Transnistriei de Rusia. Potrivit comentatorului, UE mizează și pe faptul că transnistrenii vor susține, cu timpul, aderarea, pe măsură ce vor conștientiza avantajele. Acum compania Sheriff câștigă foarte bine din relația sa cu UE. Asta este realitatea. Putem să privim această relație și ca pe un fel de motivație economică pe care UE le-o acordă celor din Transnistria ca să mențină lucrurile în liniște și să înțeleagă, cu timpul, că au interesul să intre în UE împreună cu Republica Moldova. Este o abordare foarte sănătoasă, notează Socor, precizând că și lui i-a luat ceva timp ca să înțeleg această abordare și să o apreciez la justa ei valoare.
Gazeta de Chișinău publică un editorial semnat de jurnalistul Mădălin Necșuțu care notează că actualul context internațional, dar și cel intern, a pus pe tapet noi realități și schimbări ale paradigmei în ceea ce privește raportul de forțe între Chișinău și Tiraspol în negocierea dosarului transnistrean. Tiraspolul nu mai este în aceeași poziție de forță pe care o deținea înaintea izbucnirii invaziei militare ruse în Ucraina, iar Chișinăul deține mai multe pârghii, dar și voință politică, de a rezolva această situație, inclusiv prin soluții interne, dar are nevoie și de sprijinul, inclusiv financiar al partenerilor occidentali, pentru că nu este capabil de unul singur să-și asume costurile unei reintegrări. Această vitrină a defunctei Uniuni Sovietice denumite generic Transnistria, un cap de pod și avanpost al Federației Ruse în coasta UE și NATO poate fi exclus rapid din calculele regionale, dacă va exista suficientă voință politică din partea Occidentului și a Chișinăului.
Într-o emisiune la Realitatea, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului, deputatul PAS, Lilian Carp, a confirmat dispariția unei lăzi cu muniții de la Brigada de Poliție cu Destinație Specială „Fulger” a ministerului de Interne. Anchetatorii investighează cum au dispărut munițiile din acea ladă, a precizat deputatul. Lăzile cu muniție au fost eliberate încă în anul 2022 pentru forțele de intervenție. Acum, când trebuia să le predea înapoi, s-a observat că nu există sigiliu la o ladă, care a fost întoarsă înapoi, iar în interior a fost depistate, în loc de cartușe, pietre și nisip. Potrivit deputatului, deocamdată nu se știe cine ar fi luat munițiile din ladă. Putea să fie oricine, inclusiv un șef de grupă. Procuratura trebuie să se expună. Faptul că cineva trebuie să răspundă cu funcția este deja altă poveste și ministrul de Interne va lua o decizie în acest sens, a mai spus Carp.
Într-un interviu pentru rfi.ro, directorul Institutului pentru Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, spune că dacă vrem să treacă referendumul pro-Europa, trebuie de muncit, de explicat lumii că acest exercițiu este foarte important pentru viitorul european al Republicii Moldova. Faptul că plebiscitul va avea loc odată cu alegerea președintelui, va însemna o participare mai mare a alegătorilor, dar e nevoie de o reușită de circa 60-70 la sută, afirmă expertul. Președinția ar trebui să comunice mai mult cu cetățenii. Este important să avem un mesaj și pentru diasporă, să meargă la vot. Expertul admite și eventuale riscuri făcând trimitere la Kremlin care are în Republica Moldova mulți asociați puternici și care inițiază aici multe activități, în special de dezinformare. Președinția trebuie să folosească instituțiile subordonate, Serviciul de Informații și Securitate, pentru a contracara toate încercările Rusiei. În același timp, va fi o luptă și cu persoanele direct implicate în acest război hibrid. Trebuie mult mai curajos să se lupte cu ei, inclusiv prin arestarea și punerea la pușcărie pentru trădare de Patrie, afirmă expertul.
Europa Liberă relatează că autoritățile de la Chișinău nu au răspuns până acum dacă vor aproba mai multe secții de votare pentru alegerile prezidențiale rusești din martie, pe lângă cea de la Ambasada rusă, dar noul ministru de Externe, Mihai Popșoi, a declarat recent că deschiderea unor secții în regiunea transnistreană „este inacceptabilă”. Deputatul PAS, Oazu Nantoi, spune că dacă anterior, deși spunea „nu”, Chișinăul „închidea ochii” și nu făcea nimic pentru a împiedica organizarea alegerilor rusești pe teritoriul necontrolat din stânga Nistrului, acum situația s-a schimbat, guvernarea moldoveană „a prins la curaj”, are voință politică și toate pârghiile necesare pentru a împiedica desfășurarea alegerilor prezidențiale ruse în regiunea transnistreană. De cealaltă parte, expertul Alexandru Flenchea fost vicepremier pentru Reintegrare crede că nici de această dată nimic nu va împiedica Rusia să trimită buletinele de vot la Tiraspol prin corespondența diplomatică. În cazuri extreme, le pot tipări direct la Tiraspol, precizează fostul vicepremier.
TV8 informează că moldovenii din diaspora au lansat o petiție, prin care cer Primăriei Chișinău să renunțe la organizarea festivalului „Zilele Chișinăului” peste hotare. Autorii inițiativei spun că cetățenii Republicii Moldova, care se află acum peste hotare, nu au nevoie de concerte gratis, organizate din banii publici și că aceste resurse ar putea fi utilizați pentru rezolvarea unor probleme mult mai serioase din oraș, cum ar fi programul prelungit pentru copii și salariile asistenților personali. De cealaltă parte, consiliera pe comunicare a primarului capitalei, Natalia Ixari, susține spun că petiția are un caracter politic și că inițiatorii ar fi simpatizanți ai Partidului Acțiune și Solidaritate. Anul acesta, primăria își propune să organizeze concerte în Spania, Italia și Austria și a rezervat pentru asta, în bugetul provizoriu al Capitalei 12 milioane de lei, cu 3 milioane mai mult față de anul trecut. În 2023, conducerea primăriei a organizat Zilele Chișinăului la Milano, Barcelona, Viena și în mai multe orașe din România. Este vorba despre concerte cu mai mulți artiști autohtoni, la care a fost prezent și primarul Ion Ceban.
Ecopresa.md informează că numărul cazurilor de braconaj s-au redus în 2023, dar prejudiciul adus fondului forestier prin tăierile ilicite de arbori a crescut semnificativ, până la 6 milioane lei. Angajații Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IPM) au constatat 1.384 de cazuri de tăieri ilicite – peste 30 de mii de copaci au fost tăiați, iar alți peste 3 mii de arbori au fost vătămați. Masă lemnoasă extrasă ilicit a fost de aproape 5 mii de metri cubi. Amenzile aplicate pentru daunele aduse fondului forestier s-au ridicat anul trecut la aproape 6 milioane de lei, față de 3,8 milioane, în 2022. Șeful IPM, Ion Bulmaga, precizează că numărul de încălcări de braconaj este în scădere, iar altele, cum ar fi numărul de procese verbale cu privire la încălcări, sunt în creștere, acest lucru datorându-se unui număr mai mare de razii și controale efectuate de inspectorii de mediu. Unii indicatori sunt în creștere datorită unei colaborări mai fructuoase cu autoritățile publice locale și cu Poliția, inclusiv cea de Frontieră.
Ziuadeazi.md din Cahul informează că agricultorii din raion vor organiza, începând de azi și pe o perioadă nedeterminată, un protest pașnic și exclusiv economic însoțiți de tehnică agricolă. Fermierii spun că sunt disperați, deoarece nu au resurse minime pentru a începe lucrările de primăvară. Într-un demers către Guvern, Parlament și Președinție, agricultorii din Cahul cer introducerea până la 31 decembrie 2024 a unui moratoriu la calcularea penalităților către bănci și intervenția Băncii Naționale. Totodată, ei mai cer alocarea compensațiilor de cel puțin 2000 de lei la hectar pentru culturile de porumb și floarea-soarelui și admiterea tranzitului cerealelor și oleaginoaselor din Ucraina doar cu transportul feroviar.
