Revista presei internaționale: dezbaterile tot mai consistente care au loc în Europa și SUA pe tema sprijinului pentru Ucraina; Problemele agricultorilor care protestează față de politicile de mediu
Presa internațională își focalizează atenția asupra dezbaterilor tot mai consistente care au loc atât în Europa, cât și în Statele Unite, pe tema sprijinului pentru Ucraina pentru a o ajuta să reziste în fața agresiunii militare ruse. Cum încearcă liderii europeni să soluționeze problemele agricultorilor care protestează față de politicile de mediu înaintea alegerilor europarlamentare? – e o altă întrebare abordată de publicațiile internaționale răsfoite de Lidia Petrenco.
Europa trebuie să sporească urgent livrările de muniție și arme către Ucraina, nu doar pentru a o ajuta să-și apere teritoriul pe care îl controlează, ci și pentru a-și relua ofensiva împotriva trupelor ruse în 2025. Potrivit publicației The Guardian, acesta ar trebui să fie scopul Europei, chiar dacă fostul președinte american, Donald Trump, va reveni la Casa Albă după alegerile din noiembrie, suspendând sprijinul Statelor Unite pentru Ucraina. În al doilea rând, Europa trebuie să facă mai mult pentru a-și întări propria apărare deoarece nu va putea conta pe sprijinul american dacă Trump va deveni din nou președinte, iar Rusia va decide să atace țările europene din flancul estic al NATO, semnalează The Guardian.
Un mesaj asemănător au transmis ieri și membrii celor mai influente grupuri politice din Parlamentul European, notează Deutche Welle. Publicația germană subliniază că europarlamentarii au propus să fie adotat un „plan pentru victoria Ucrainei”, care să includă alocarea unui sfert de procent din Produsul Intern Brut al fiecărui stat membru al Uniunii Europene pentru a susține militar Kievul. În timpul dezbaterilor din legislativul de la Strasbourg, președintele Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, a anunțat că în martie, numărul munițiilor livrate Ucrainei va ajunge la 500 de mii din milionul promis, dar a semnalat că această asistență nu este suficientă, scrie Deutche Welle.
Unian atrage atenția asupra criticilor dure adresate de șeful Consiliului European, Charles Michel, politicienilor care cer încheierea unui acord de pace cu Rusia cu prețul cedării teritoriilor ucrainene ocupate. Potrivit Unian, Michel s-a arătat uluit de afirmațiile membrilor stângii radicale care pledează pentru încetarea sprijinului militar pentru Kiev, întrebându-i retoric dacă vor ca ucrainenii să apere securitatea Europei cu pistoale cu apă sau cu discursuri zgomotoase. El s-a adresat și Camerei Reprezentanților din Statele Unite cerându-i să aprobe rapid asistența de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina, solicitată de președintele Joe Biden, consemnează Unian.
Despre eforturile Europei de a ajuta Ucraina va vorbi în timpul unei vizite de două zile la Washington cancelarul german Olaf Scholz, transmite Reuters. Potrivit agenției de presă, el se va deplasa mâine în Statele Unite unde plănuiește să se întâlnească cu președintele Joe Biden și cu membrii Congresului, nu însă și cu Donald Trump.
BBC scrie că în prezent, apar semnale tot mai clare că un proiect de lege de compromis privind reforma frontierelor Statelor Unite și ajutorul acordat Ucrainei nu are perspective în Congres. Principala cauză e că republicanii aflați sub influența lui Donald Trump, își pierd voința de a-l lua în considerare, constată publicația. BBC subliniază că președintele Joe Biden a avertizat că în timpul întregii campanii electorale va da vina pentru criza migrației pe republicani, dacă aceștia vor respinge proiectul de lege. Aceeași publicație, amintește că ieri, un tribunal american a stabilit că Donald Trump nu are imunitate prezidențială și poate fi judecat pentru acuzațiile că a încercat să răstoarne rezultatul alegerilor prezidențiale din 2020. Verdictul justiției americane vine după ce Trump a încercat să blocheze procesul pentru a scăpa de mai multe dosare penale, explică BBC. Apelul eșuat de imunitate al lui Donald Trump este încă o victorie pentru strategia sa de amânare, notează agenția britanică de presă. „Este în interesul lui Trump să amâne cazul până după alegerile din noiembrie”, a spus Neama Rahmani, fost procuror federal. „Dacă el câștigă controlul Casei Albe, un președinte în exercițiu nu poate fi urmărit penal”, precizează sursa, citată de BBC.
Presa europeană continuă să reflecte acțiunile executivului de la Bruxelles în încercarea de a liniști spiritele în rândul fermierilor nemulțumiți de costurile mari pe care le suportă din cauza politicilor de mediu. Marți, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat retragerea proiectului de lege care prevede reducerea la jumătate a utilizării pesticidelor în Uniunea Europeană până în 2030, transmite Euronews. Decizia vine pe fondul unei reacții tot mai pronunțate a forțelor politice de dreapta împotriva Acordului Verde European și al protestelor larg răspândite ale fermierilor, precizează Euronews. Președintele Comisiei Europene a anunțat marți retragerea legii, în condițiile în care așa-numitul Regulament de utilizare durabilă nu a găsit suficient sprijin în Parlamentul European, și este blocat în negocieri politice între statele membre, precizează publicația. Ursula von der Leyen a insistat însă că sectorul, care produce peste 10% din emisiile de gaze cu efect de seră ale blocului și este subvenționat puternic prin bugetul UE, trebuie să treacă către un „model de producție mai durabil”. Astfel, subiectul va rămâne pe ordinea de zi și ar putea face obiectul unei „noi propuneri mult mai mature”, a subliniat Ursula von der Leyen, citată de Euronews.
În pofida tensiunilor care persistă în jurul reglementărilor de mediu, Bruxelles-ul recomandă un nou obiectiv climatic ambițios: reducerea cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040, notează Euractiv. Un prim obiectiv intermediar stabilit pentru un viitor mai apropiat, anul 2030, ar fi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% față de nivelurile din 1990. Deocamdată, este doar o recomandare, anunțată cu patru luni înaintea alegerilor europene, când blocul e zguduit de revoltele fermierilor, subliniază publicația. O propunere oficială ar urma să fie înaintată abia după alegerile pentru Parlamentul European, programate pentru luna iunie, remarcă Euractiv.
Von der Leyen poate întârzia, dar nu și evita, confruntarea cu fermierii împotriva schimbărilor climatice, constată publicația Politico.
În vizorul presei internaționale rămâne și evoluția conflictului din Orientul Mijlociu. Prim-ministrul Qatarului, Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani, a spus că Doha este „optimistă” după ce a primit „răspunsul pozitiv” al grupării islamiste Hamas. Militanții Hamas și-au prezentat marți răspunsul la un cadru pentru un acord privind ostaticii propus de Qatar luna trecută, dar par să-și mențină cererea de încetare permanentă a focului, notează TheTimes of Israel.
Potrivit Associated Press, grupul militant solicită „o încetare a focului cuprinzătoare și completă” pentru a pune capăt „agresiunii împotriva poporului”. De asemenea, se așteaptă ca Hamas să ceară eliberarea unui număr mare de prizonieri palestinieni, inclusiv militanți de rang înalt, în schimbul ostaticilor, relatează AP. Agenția de presă amintește că premierul israelian Benjamin Netanyahu a exclus ambele cereri, declarând că Israelul este hotărât să-și continue ofensiva până la „victoria totală” asupra Hamas și să returneze toți ostaticii. El a respins, de asemenea, planul SUA de creare a unui stat palestinian, amintește AP. La necesitatea înființării unui stat palestinian s-a referit și prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, care, cu o zi înainte, s-a întâlnit cu secretarul de stat american, Antony Blinken. Acesta se află în a 5-a sa vizită în Orientul Mijlociu după data de 7 octombrie, în încercarea de a reduce tensiunile și de a sprijini semnarea unui armistițiu, după cum notează publicațiile internaționale. Potrivit informațiilor de ultimă oră, prezentate de Times of Israel, Antony Blinken se va întâlni în privat cu șeful Șeful Statului Major al Forțelor de Apărare israeliene, Herzi Halevi, după ce premierul Benjamin Netanyahu a respins cererile SUA.
