Revista presei: miza comasării alegerilor prezidențiale cu referendumul privind aderarea europeană
Miza comasării alegerilor prezidențiale cu referendumul privind aderarea europeană și aflarea fugarului Ilan Șor la Moscova - sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Într-o emisiune la Moldova 1 președinta Maia Sandu a confirmat că referendumul privind aderarea europeană va fi organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale – scrutin la care participă cel mai mare număr de alegători. Cel mai important argument este participarea pentru că această decizie va defini soarta țării pentru mulți ani înainte, a spus șefa statului. Ea a precizat că după ce cetățenii vor lua decizia privind viitorul țării, toată clasa politică va trebui să se conformeze, întrucât referendumul va fi unul republican, constituțional și va transforma aderarea europeană a Republicii Moldova într-un parcurs ireversibil, consemnat în Legea Supremă și asumat de toată clasa politică. Șefa statului a îndemnat toate partidele să susțină și să promoveze aderarea Republicii Moldova la UE.
Newsmaker.md îl citează pe Ambasadorului Uniunii Europene la Chișinău Jānis Mažeiks comentând, în premieră, referendumul propus de președinta Maia Sandu. Diplomatul spune că el vede o valoare adăugată a acestui exercițiu pentru că cetățenii urmează să răspundă la întrebarea pe care a avansat-o inclusiv opoziția politică, și anume dacă sprijină sau nu integrarea europeană. Ambasadorul european nu exclude că după încheierea negocierilor de aderare va mai fi necesar un referendum, pentru că acum răspunsul cetățenilor ar urma să arate dacă ei își doresc să meargă în această direcție, dar ei nu pot aprecia dacă sunt mulțumiți de condițiile care au fost stabilite în timpul negocierilor de aderare la UE. Diplomatul a precizat că multe state candidate au desfășurat asemenea referendumuri după încheierea negocierilor, când totul era deja clar.
Adevarul.ro publică o analiză despre referendumul care se vrea să asigure ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova și-l citează pe analistul politic de la Chișinău, Andrei Curăraru, spunând că organizarea acestui plebiscit în aceeași zi cu scrutinul prezidențial va crește prezența la vot. Solicitând acest referendum, actuala președintă vrea să asigure parcursul european al țării și să-l definească expres în Constituție, astfel încât acest parcurs să nu fie oprit de o guvernare anti-europeană în cazul în care țara ar ajunge în această situație, afirmă expertul. Potrivit lui, rostul referendumului este și cel de a confirma partenerilor externi că mișcarea spre integrare europeană este ireversibilă și definitivată în societate. Expertul observă că Republica Moldova adoptă o practică neobișnuită grăbind oarecum acest referendum pentru că se află într-o situație politică destul de fragilă în ajunul alegerilor parlamentare din 2025.
Ipn.md relatează că reprezentanții partidelor politice care au dat curs invitației șefei statului la consultări pe marginea referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană susțin organizarea plebiscitului, dar majoritatea nu sunt de acord ca acesta să aibă loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. După consultări, aceștia au spus că scrutinul prezidențial este o competiție care va dispersa partidele, iar parcursul european trebuie să devină o idee națională. Unii au amintit că urmează să se pronunțe Curtea Constituționale, care a fost sesizată cu privire la desfășurarea acestui referendum. La consultări a fost invitat și liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, care a declarat că nu va merge pe motiv că președinta mai întâi anunță că vrea referendum, iar apoi invită la consultări. O opinie similară a exprimat și liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, ex-premierul Ion Chicu.
TVR Moldova informează că biroul Interpol din Republica Moldova nu a primit deocamdată nici un răspuns din partea Federației Ruse, dacă fugarul Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în Republica Moldova și anunțat în căutare internațională, se află în prezent în Rusia și dacă are cetățenia rusească. Potrivit șefului Interpol Moldova Viorel Țentiu într-un răspuns anterior autoritățile de la Moscova spuneau că ultima ieșire a lui Șor datează din 2014 și că el nu este cetățean al Federației Ruse. Potrivit Inspectoratului General al Poliției, Șor a părăsit teritoriul statului Israel de cinci ori, de când a fugit din Republica Moldova, direcția predilectă fiind Federația Rusă. Pentru analistul politic Anatol Țăranu aflarea din nou la Moscova a oligarhului fugar Ilan Șor demonstrează încă o dată că el este un sol al Moscovei și îndeplinește în politicul moldovenesc comenzile care vin de acolo. Este evident că Șor e folosit pentru destabilizări în Republica Moldova. Faptul că Rusia îl acceptă, acesta fiind condamnat în Republica Moldova, confirmă încă o dată că Rusia promovează o politică dușmănoasă față de Chișinău, afirmă Țăranu.
Radio Chișinău îl citează pe analistul politic Ion Tăbârță spunând că aflarea fugarului Ilan Șor la Moscova și toate acțiunile pe care le întreprinde acesta au menirea de a lovi în guvernarea pro-europeană de la Chișinău. Scopul major al forțelor de la Moscova cu care discută Șor este ca la următoarele alegeri din Republica Moldova să aibă loc o reconfigurare a puterii politice și să ajungă la guvernare forțe anti-europene. Pentru expertul Andrei Curăraru vizita lui Șor la Moscova și întrevederea lui cu oficiali ruși reprezintă un semn că acesta devine partenerul de bază al Kremlinului în Republica Moldova. Ilan Șor, , a anunțat că s-a întâlnit cu președintele Comitetului Dumei de Stat a Rusiei, Leonid Kalașnikov, căruia i-a spus că „singura cale de salvare pentru Republica Moldova este Rusia și CSI, iar parcursul european este o cale spre sărăcie, război și pierderea statalității”.
Într-un podcast la Europa Liberă, secretarul general al Guvernului, Andrei Strah, spune că de la începutul acestui an, când a fost dat startul procesului de amalgamare voluntară, nu a fost înregistrată vreo cerere din partea primăriilor pentru inițierea proceselor. Excepție face grupul de inițiativă din satul Floreni, raionul Anenii Noi, validat de Comisia Electorală Centrală, pentru colectarea semnăturilor în susținerea fuzionării cu Sângera, o localitate din componența Chișinăului. Cele 150 de milioane de lei rezervate în acest an pentru susținerea amalgamării vor acoperi perfect eventualele procese, spune Strah. El precizând că primăriile vor beneficia de o serie de stimulente financiare pentru a se consolida din punct de vedere social-economic. Procedură de amalgamare voluntară va dura nu mai puțin de un an, fiind o pregătire a amplei reforme a administrației publice locale de nivel I. Guvernul speră să înregistreze, către anul 2026 – la sfârșitul primei etape a procesului, cel puțin 50 de primării amalgamate voluntar, spune Andrei Strah, care admite și eventuale riscuri de ordin politic și de deturnare a proceselor în contextul alegerilor parlamentare din 2025.
TV8 explică ce presupune evaluarea europeană a legislației Republicii Moldova, numită screening, și cât poate dura acest proces de pregătire a negocierilor de aderare. Potrivit directorul adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Mihai Mogîldea, exercițiul de screening, care este împărțit în 35 de capitole, grupate în 6 clustere, va include două etape: sesiunile explicative și cele bilaterale. În cadrul sesiunilor explicative, Comisia Europeană va prezenta criteriile și prioritățile de armonizare a legislației europene pentru fiecare capitol de negocieri în parte, dar și va explica fiecare act juridic din acquis-ul UE, parte a capitolelor respective. După încheierea primei etape, la circa 2 luni, vor urma sesiunile bilaterale, în cadrul cărora Republica Moldova va comunica despre stadiul de pregătire la nivel sectorial pentru adoptarea și implementarea legislației UE. Procesul de screening se va încheia cu publicarea a câte un raport de evaluare pentru fiecare cluster, care va puncta gradul de pregătire al Republicii Moldova pentru începerea negocierilor de aderare și va formula o serie de recomandări pentru autoritățile de la Chișinău. La ora actuală, procesul e gândit să se încheie până la finalul anului curent. După care se va da startul procesului de negocieri, discuțiilor pe fiecare capitol în parte și lucru asupra reformelor, afirmă expertul.
Într-o emisiune la Jurnal TV, ministra Sănătății Ala Nemerenco a declarat că în sistemul de sănătate există foarte multe scheme de corupție. Sistemul de sănătate e foarte sensibil spre deosebire de alte sectoare. Marea majoritate a lucrătorilor medicali sunt oameni profesioniști, de treabă. Este însă o parte hidoasă. Sunt foarte multe scheme, care probabil n-o să vrea să cedeze. Există și lipsă de atitudine, a spus ministra. Ea a precizat însă că lucrurile se schimbă, oamenii văd că ceea ce se face în spitale nu vine să dăuneze, ba dimpotrivă, oferă posibilitatea spitalelor să se miște, să devină mai performante. Vorbind despre comasare a Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Toma Ciorbă cu cel de Dermatologie și Boli Comunicabile, Nemerenco a menționat că lucrurile s-au împotmolit. În Republica Moldova este foarte ușor de manipulat, iar manipularea se pliază cumva pe interesele fiecăruia, unuia pentru că îi este confortabil așa, altuia pentru că și-a creat o mică schemă.
Deschide.md informează că mai mulți fermieri din raionul Edineț sunt indignați de faptul că autoritățile au stabilit niște reguli neclare cu privire la alocarea mijloacelor financiare pentru unii producători agricoli, care au suferit în urma calamităților naturale în anul 2023. Agricultorii acuză Ministerul Agriculturii de abordări selective și spun că Regulamentul privind alocarea mijloacelor financiare este discriminatoriu, întrucât vizează cultivatorii de un anumit tip de culturi agricole. Din 95 de întreprinderi afectate, care dispun de acte confirmative CSE, doar 7 vor primi ajutor de stat în baza prejudiciului, pentru livezi și sere. Ceilalți fermieri, mulți dintre care au pierdut aproape toată recolta de cereale și oleaginoase, au fost ignorați și discriminați, fără ca măcar acest subiect să fie discutat public în raion, explică reprezentanții fermierilor. Ei cer ca în Regulament să fie incluși în calitate de beneficiari și producătorii de culturi cerealiere, inclusiv de grupa II, și amenință cu proteste.
Într-o emisiune la Vocea Basarabiei, președintelui Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Igor Munteanu, afirmă că reintegrarea regiunii transnistrene trebuie să aibă loc treptat, pas cu pas. Inițial trebuie identificate persoanele care blochează acest proces de reintegrare și în același timp să avem o strategie pe termen mediu asupra modului de demilitarizare a regiunii. Chișinăul trebuie să exercite în continuare o presiune asupra Federației Ruse să-și retragă armata. Cea mai mare parte a trupelor care sunt sub drapelul Rusiei sunt locuitori ai regiunii, deoarece neavând posibilitate să se facă rotație, este recrutată populația locală și, atunci, cum un cetățean al Republicii Moldova participă într-o armată străină, se întreabă politicianul. Potrivit lui, instituția cetățeniei trebuie să fie aplicată targhetat, așa cum se aplică sancțiunile internaționale contra unor persoane care încalcă legea. Tot așa poate fi aplicat și în raport cu angajații acestei armate, explică Munteanu.
Ziarul de Gardă relatează că, după 10 ani de așteptare și milioane de lei alocați, oamenii din satul Cobani încă nu știu când vor avea apă în gospodăriile lor. Acum ei sunt nevoiți să topească zăpadă, să adune apă de ploaie ori să găsească o fântână care încă nu a secat pentru a se alimenta. Primara Liliana Burlacu, care a preluat mandatul după scrutinul din noiembrie 2023, spune că a studiat documentele din primărie referitoare la proiectul demarat în 2014 și a găsit mai multe procese-verbale cu privire la lucrări efectuate. Cel mai mult m-a impresionat că primul milion investit din proiect, a fost investit în stația de epurare și canalizare care nu există de fapt. Deci, din actele care le descopăr eu aici, rezultă că stația de epurare și canalizare era finalizată în 2015, în acte, spune primara. Ea, dar și sătenii au depus plângeri la organele de drept pentru a verifica modul în care a fost implementat proiectul. Eugeniu Făină, consilier local în primăria satului Cobani, inclusiv în mandatul precedent, susține că în procesul de implementare a proiectului a lipsit transparența, iar fostul primar, Ivan Plută, ezita să ofere răspunsuri privind termenul exact de finalizare a lucrărilor. Plută respinge acuzațiile și susține că proiectul nu a fost finalizat din cauza finanțării întârziate.
TV Nord din Bălți informează despre decizia Consiliului Municipal de a organiza în Bălți consultări publice privind ajustarea tarifului pentru călătoria cu troleibuzul. Potrivit consilierului municipal, Nicolai Grigorișin, creditorii recomandă ca tariful pentru o călătorie să fie de 8 lei. De cealaltă parte, primarul Alexandr Petkov susține că tariful va suferi modificări, însă nu până la 8 lei. Petkov mai spune că va fi elaborat un mecanism care să încurajeze procurarea abonamentelor. Acum, locuitorii municipiului Bălți achită pentru o călătorie cu troleibuzul 4 lei.
