Revista presei internaționale: demiterea popularului comandant al armatei ucrainene Valery Zaluzhny
Demiterea popularului comandant al armatei ucrainene Valery Zaluzhny e una dintre cele mai comentate știri în presa internațională. Publicațiile străine acordă o atenție deosebită deciziei autorităților ruse de a interzice participarea la alegerile prezidențiale a singurului politician care pleda împotriva războiului. Presa europeană continuă să urmărească îndeaproape și protestele necontenite ale agricultorilor din țările europene, inclusiv cele care iau amploare acum și în Italia. Lidia Petrenco vine cu un rezumat al celor mai importante evenimente abordate de presa internațională.
Armata ucraineană are nevoie de schimbări pentru a depăși dificultățile apărute pe câmpul de luptă, scrie agenția Unian, făcând referire la motivele care l-au determinat pe președintele Volodymyr Zelenskyy să-l demită pe popularul comandant al Forțelor Armate, Valery Zaluzhny. "Ucrainenii au început să vorbească mai puțin despre victorie. Dar spiritul ucrainean nu și-a pierdut încrederea în victorie. Ucraina își păstrează șansa istorică de a învinge, iar în acest an, luptătorii țării trebuie să-și recapete încrederea că sunt capabili de asta”, a declarat Zelenskyy citat de Unian.
Kyivindependent notează că și Zaluzhnyi a publicat un mesaj similar celui postat de șeful statului. "Provocările anului 2022 sunt diferite de cele ale anului 2024. Prin urmare, toată lumea trebuie să se schimbe și să se adapteze noilor realități pentru a câștiga împreună", rezumă aceeași publicație comentariul lui Zaluzhnyi privind concedierea sa.
Politico scrie că prin demiterea lui Zaluzhnyi, Zelenskyy a pus capăt tensiunilor tot mai accentuate care au apărut în relațiile dintre cei doi. Publicația notează că generalul a avut un rol cheie în respingerea atacurilor rusești din 2022, însă Zelenskyy a avut mari divergențe cu aliații americani privind modul în care Zaluzhnyi a condus contraofensiva eșuată anul trecut.
Reuters consemnează că generalul Oleksandr Sîrski, care i-a luat locul lui Zalujnîi, nu are cea mai bună reputație în rândul militarilor ucraineni. Potrivit aceleiași agenții de presă, unii îl consideră un militar de formație sovietică, puțin preocupat de pierderile umane. Deși anume lui îi este atribuită eliberarea regiunii Harkov în timpul contraofensivei din toamna anului 2022, relevă agenția Reuters.
BBC observă că deocamdată în Ucraina se vorbește cu prudență despre tacticile de război la care ar putea recurge Syrsky. Președintele Zelensky a declarat joi că generalii de brigadă Andrei Gnatov, Mihail Drapaty, Igor Skibyuk și coloneii Pavel Palisa și Vadim Sukharevsky vor veni cu el în funcții de conducere, notează agenția britanică. BBC îl citează pe comandantul adjunct al brigăzii de asalt nr. 3, Maxim Zhorin, care a subliniat că acești militari au văzut războiul „de la tranșee la conducerea brigăzilor”. Toată lumea are experiență de confruntare militară în Donbass în 2014-1015. „Aceasta este o nouă generație militară – de aproximativ 40 de ani”, spune Zhorin. „Și experiența lor nu poate fi înlocuită de nicio școală militară,” a punctat Zhorin, citat de BBC.
Între timp, Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție prin care "își exprimă indignarea și îngrijorarea profundă cu privire la eforturile continue ale Rusiei de a submina democrația europeană, transmite Euronews. Potrivit documentului, Moscova recrutează unii eurodeputați care au devenit "agenți de influență" și promovează propaganda și interesele Rusiei. Potrivit Euronews, unul dintre principalele motive care i-au determinat pe legislatorii de la Strasbourg să adopte rezoluția au fost dezvăluirile privind legăturile europarlamentarului leton Tatjana Zdanoka, cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei. Ea a dat asigurări în plenul Parlamentului European că este un agent al păcii și că pledează pentru o Europă fără fascism, însă a evitat să facă vreo referire la contactele sale cu agenți FSB, observă Euronews.
Miracolul nu s-a întâmplat, scrie publicația Meduza, referindu-se la decizia Comisiei Electorale de la Moscova de a-i interzice politicianului rus Boris Nadejdin să participe la alegerile prezidențiale din martie. El era singurul potențial contracandidat al președintelui rus Putin care condamnă războiul dus împotriva Ucrainei, subliniază publicația. Însă Comisia Electorală Centrală a refuzat să-l înregistreze invocând semnături false ale susținătorilor săi pe care le-a colectat câteva săptămâni la rând. Mai multe publicații au scris anterior că înscrierea lui Nadejdin în cursa electorală a fost un proiect al Kremlinului menit să arate că în Rusia există cu adevărat concurență politică. Dar, creșterea bruscă a popularității sale a determinat administrația de la Moscova să renunțe la această idee.
Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, și-a asigurat un al cincilea mandat consecutiv în alegerile de miercuri (7 februarie), relatează Bakutribune. Publicația notează că e un rezultat așteptat după victoria istorică a țării sale asupra separatiștilor armeni de anul trecut. Potrivit ziarului local, victoria din Karabakh este rezultatul conducerii puternice a președintelui Ilham Aliyev, iar liderii regionali consideră că acesta a făcut actualizări majore în politicile externe și interne ale țării, care au asigurat pacea în regiunea caucaziană. În același timp, monitorii europeni spun că alegerile din Azerbaidjan au avut loc într-un mediu restrictiv, titrează Associated Press. Potrivit Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, alegerile prezidențiale din Azerbaidjan s-au desfășurat înafara unei competiții politice reale. Aliyev „nu a fost contestat în mod semnificativ”, iar din cauza limitărilor impuse presei independente, societății civile și altor partide politice, concursul a fost „lipsit de pluralism autentic”, a spus Artur Gerasymov, coordonator special și lider al grupului OSCE de observatori electorali din Azerbaidjan. El a adăugat că „lipsa unor rapoarte analitice” din mass-media azeră a împiedicat alegătorii să facă o alegere în cunoștință de cauză, observă Associated Press.
În Europa continuă protestele fermierilor, acum luând amploare și cele din Italia, transmite La Stampa. Potrivit ziarului, ca și în alte țări ale blocului comunitar, fermierii italieni demonstrează împotriva prețurilor scăzute ale produselor, creșterii costurilor, importurilor ieftine și constrângerilor impuse pe fondul luptei împotriva schimbărilor climatice. Fermierii italieni amenință să intre cu utilaje agricole pe străzile Romei sau să meargă cu tractoare la Festivalul Sanremo. În timp ce în Franța și Germania protestele s-au atenuat, în Italia și Spania manifestațiile s-au intensificat, informează agențiile europene de presă.
În fine, Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a transmis joi primul său mesaj de la anunțarea diagnosticului de cancer, transmite EFE. Cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la independența Grenadei, țară din Caraibe care a fost parte a imperiului britanic, regele și-a cerut scuze pentru că nu se poate alătura celor care sărbătoresc evenimentul. Monarhul, și-a anulat agenda publică după ce luni a început tratamentul pentru cancer, amintește agenția EFE. Regele se descurcă „extrem de bine în aceste circumstanțe”, a spus regina Camilla în timpul unei festivități dedicate activității organizațiilor de caritate la Catedrala din Salisbury, relatează publicația britanică Independent. „Charles este foarte emoționat de toate scrisorile și mesajele pe care publicul le-a trimis de pretutindeni – este foarte încurajator”, a remarcat regina.
