Revista presei internaționale: Criza de armament prin care trece armata Ucrainei; Declarațiile șocante făcute de Donald Trump
Presa internațională continuă să relateze despre evoluția războiului din Ucraina, semnalând criza de armament fără precedent prin care trece armata țării în momentul de față. Publicațiile străine comentează în același timp declarațiile șocante ale potențialului candidat al republicanilor la alegerile prezidențiale din Statele Unite, Donald Trump, care a promis să încurajeze Rusia să atace unele țări ale NATO. Cum s-au desfășurat alegerile prezidențiale în Finlanda și cum a fost nevoit președintele Ungariei să demisioneze după scandalul iscat în jurul unui caz de pedofilie – sunt alte întrebări la care răspunde presa internațională. Relatează Lidia Petrenco.
Ucraina se confruntă în prezent cu cea mai gravă criză de armament și muniții de când a fost invadată de Rusia în urmă cu aproape doi ani. Este evaluarea făcută de jurnaliștii publicației germane BILD, care relatează din epicentrul luptelor ce se duc în apropiere de linia frontului din estul Ucrainei. Unul dintre reporterii ziarului spune că în rândul militarilor ucraineni domnește o decepție alarmantă și se întreabă dacă partenerii Kievului de la Washington, Berlin și Paris, conștientizează cu adevărat toată această dramă.
Faptul că livrările de arme din partea partenerilor occidentali întârzie, pune în pericol independența Ucrainei, a declarat, citat de Unian, Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Alexey Danilov. Potrivit oficialului, aprovizionarea Rusiei cu arme din Iran și Coreea de Nord a dus la „unele” schimbări pe câmpul de luptă, iar în aceste condiții, Occidentul trebuie să răspundă cu un sprijin similar. În caz contrar, „situația va deveni cu adevărat complicată”, a declarat Danilov, citat de aceeași publicație.
Decizia președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a-și înlocui generalul de vârf, săptămâna trecută, a fost probabil cea mai importantă alegere a sa de când a optat pentru a rămâne la Kiev, în loc să fugă în primele zile ale invaziei Rusiei, constată The Wall Street Journal. Publicația notează că schimbarea conducerii vine în timp ce armata ucraineană luptă să rețină forțele ruse. Potrivit jurnaliștilor de la WSJ, înlocuirea unei figuri atât de populare precum Zalujnyi cu generalul colonel Alexander Syrsky, care este considerat apropiat de președinte, îl va lega acum mai strâns pe Zelensky de deciziile de pe câmpul de luptă, ceea ce îl va face responsabil pentru eventualele eșecuri. Potrivit WSJ, deși unii soldați au fost dezamăgiți de demiterea lui Zalujnyi, ei au spus că remanierile în rândul conducerii nu vor schimba situația cu care se confruntă pe câmpul de luptă. Totodată, publicația notează că unii militari din prima linie sunt optimiști. "Ce se va schimba exact pentru mine, pentru că acum avem un alt comandant șef? Absolut nimic", a spus Maxim Skubenko, militar din a 5-a brigadă de asalt. "Văd unde este inamicul. Știu ce să fac cu el," se spune în articolul publicat de WSJ.
În timp ce în congresul american continuă disputele privind acordarea unui așteptat ajutor militar Ucrainei, opinia publică a fost animată de o nouă declarație scandaloasă, făcută de Donald Trump, transmite BBC. Potrivit serviciului britanic de presă, potențialul candidat din partea republicanilor la alegerile prezidențiale din noiembrie a declarat că va „încuraja” Rusia să atace orice membru al NATO care nu alocă pentru propria apărare 2% din Produsul intern Brut. BBC amintește în context, că Donald Trump critică de mult NATO pentru că lasă o povară financiară excesivă pe umerii Statelor Unite pentru a garanta apărarea celorlalte 30 de țări ale blocului militar transatlantic. Tot BBC evidențiază reacția secretarului general al Alianței, Jens Stoltenberg, potrivit căruia, amenințările lui Trump „subminează toată securitatea occidentală”.
Casa Albă a calificat comentariile făcute de fostul președinte american Donald Trump, drept „îngrozitoare și deranjante”, notează Politico. Publicația remarcă faptul că în Europa se profilează tot mai intens îngrijorările cu privire la stabilitatea angajamentului de decenii al SUA față de securitatea europeană, dar cuvintele lui Trump îi forțează pe europeni să ia în considerare în mod serios încetarea existenței alianței transatlantice. „Acestea sunt cuvintele unui candidat serios la președinție, așa că ar trebui tratate cu seriozitate”, a declarat ministrul adjunct de externe polonez Paweł Zalewski pentru POLITICO. Diplomatul polonez a menționat că deși Trump cere în mod corect țărilor membre să cheltuiască mai mult pentru apărare, solicitarea ca Rusia să le atace, este complet de neînțeles.
Despre necesitatea ca Uniunea Europeană să își sporească propriile cheltuieli și capacități militare, a vorbit duminică și Comisarul UE pentru Piața Internă, Thierry Breton, citat de Reuters. „Nu putem arunca o monedă despre securitatea noastră la fiecare patru ani, în funcție de aceste alegeri sau acelea, și anume alegerile prezidențiale din SUA”, a spus Breton. Iar ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat că „nici o campanie electorală nu este o scuză pentru a juca cu securitatea Alianței”. "Motto-ul NATO 'unul pentru toți, toți pentru unul' este un angajament concret. Subminarea credibilității țărilor aliate înseamnă slăbirea întregii NATO", a scris el pe platforma de socializare X.
Între timp, Finlanda, care e cel mai nou membru al NATO, și-a ales ieri președintele. Helsinkitimes scrie că au fost cele mai strânse alegeri prezidențiale din Finlanda în care candidatul Partidului Coaliția Națională, Alexander Stubb, l-a învins pe candidatul independent Pekka Haavisto, susținut de Partidul Verzilor. Stubb a promis să continuie politica fostului președinte Niinistö și să transforme Finlanda într-un „nucleu” al NATO, relevă agenția publică de presă a țării, yle.fi. Euronews subliniază că spre deosebire de majoritatea țărilor europene, președintele Finlandei deține puterea executivă în formularea politicii externe și de securitate. Astfel, principala sarcină a câștigătorului alegerilor va fi să ghideze politica externă și de securitate a noului membru NATO pe fondul invaziei ruse asupra Ucrainei, notează Euronews.
Presa internațională are în vizor și demisia anunțată la sfârșitul săptămânii trecute de președintele Ungariei, Katalin Novák. Hungarytoday amintește că anunțul vine pe fondul unui scandal privind amistierea în aprilie anul trecut, de către șeful statului, a unui condamnat care a acoperit o serie de cazuri de pedofile la o casă de îngrijire a copiilor din Ungaria. Într-o adresare către cetățeni, Katalin Novák, a recunoscut că s-a înșelat atunci când a decis amistierea. Novák a fost anterior vicepreședinte al partidului Fidesz, al premierului Viktor Orban, și era un politician extrem de popular, având o susținere de până la 60% în rândul populației, notează Dailynewshungary. Însă, după izbucnirea scandalului, unele sondaje au arătat că peste 70% dintre unguri au spus că trebuie să demisioneze, conchide publicația maghiară. Întrucât premierul Orbán are o supermajoritate în parlament, nu există nicio îndoială că va alege următorul președinte al Ungariei, constată Dailynewshungary. Între timp, unele partide de opoziție sugerează ca oamenii să aleagă președintele Ungariei, dar partidele guvernamentale nu susțin ideea, precizează publicația. Dailynewshungary mai scrie că Fostul ministru maghiar al Justiției și numărul unu pe lista electorală Fidesz pentru Parlamentul European, Judit Varga, și-a dat demisia din funcția de deputată și președintă a Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului. Varga a contrasemnat grațierea prezidențială în aprilie anul trecut, precizează publicația maghiară.
