Revista presei: răspunsul „aberant” al Rusiei la solicitarea de arestare și extrădare a fugarului Șor; Continuarea protestelor fermierilor
Răspunsul „aberant” al Rusiei la solicitarea de arestare și extrădare a fugarului Șor și continuarea protestelor fermierilor, după o discuție eșuată cu ministrul Agriculturii – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Într-o emisiune la Jurnal TV, șeful Interpol Moldova, Viorel Țentiu, a declarat că Federația Rusia în calitate de stat membru al organizației internaționale nu-și onorează obligațiile. El a precizat că a recepționat, miercuri, răspunsul Federației Ruse la solicitarea adresată acum o săptămână de arest și de extrădare a fugarului Ilan Șor, aflat pe teritoriul acestei țări. Răspunsul este unul absurd și aberant, a spus Țentiu. Autoritățile din Rusia invocă Articolul 3 din Constituția Interpol pentru a-și argumenta neimplicarea în cazul Șor, articol ce prevede neimplicarea organizației în chestiuni politice, militare, religioase și rasiale, a spus oficialul, precizând că anterior Comisia de control a fișierelor a declarat că solicitarea Republicii Moldova cu privire la anunțarea lui Șor în căutare internațională, cu solicitarea arestului și extrădării, este perfect legală și corespunde tuturor normelor Interpol. Viorel Țentiu a precizat că a interpelat din nou Secretariatul General de la Leon, Franța, pentru a clarifica lucrurile.
Newsmaker.md informează că oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și aflat în căutare internațională, nu exclude că s-ar putea muta cu traiul din Israel în Federația Rusă. Șor, care s-ar afla în Federația Rusă, din 1 februarie, a fost întrebat de jurnaliștii agenției rusești RIA Novosti, dacă ia în calcul o eventuală mutare în Rusia. „Vom vedea. După cum știți, copiii și soția mea locuiesc aici”, a răspuns Șor, potrivit sursei citate. Șor a fugit din Republica Moldova, în vara anului 2019, odată cu fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc. Potrivit unor investigații jurnalistice, în Israel oligarhul ar trăi în lux și opulență. De acolo, potrivit oamenilor legii, el a continuat să se implice în politica de la Chișinău, inițial, prin intermediul partidului său, declarat neconstituțional, iar ulterior – prin intermediul unor formațiuni politice afiliate.
Ziarul Național informează că fermierii protestatari vor relua protestele azi dimineață și intenționează să blocheze din nou cu tractoarele punctul de trecere al frontierei Leușeni – Albița. Miercuri, mai mulți fermierii din sudul țării au refuzat să discute la Cahul cu ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, insistând pe un dialog cu șefii președinției, guvernului și parlamentului. După 20 de minute de discuții, majoritatea agricultorilor a plecat din sală. Aceștia s-au plâns că motorina promisă din România încă nu a ajuns la ei și că ajutorul de 50 de milioane de lei alocat de Guvern nu rezolvă mare lucru, deoarece unii fermieri încep deja să fie executați silit de creditori. Vicepremierul Bolea le-a amintit fermierilor rămași în sală măsurile întreprinse în ultimii ani, precizând că unii vor primi subvenții, în zadar, pentru că la toamnă se vor confrunta cu aceleași probleme, întrucât continuă să cultive culturi care le aduc doar pierderi.
ProTV Chișinău îl citează pe expertul economic, Veaceslav Ioniță, care găsește justificate revendicările agricultorilor protestatari și spune că pentru a găsi soluții e nevoie de un dialog între ei, Guvern și Banca Națională. Potrivit expertului, fermierii se confrunta cu un șir de probleme, provocate de crizele din ultimii ani generate de război și secetă. Din cauza pierderilor suferite, mulți agricultori nu pot rambursa creditele și nu pot lua altele noi pentru a-și continua activitatea. Aici ar trebui să intervină Banca Națională. Să fie declarată o situație de criză în sectorul agricol, iar băncile să poată să recrediteze sau să amâne plata creditelor fără să fie penalizate de către Banca Națională. Analistul politic Andrei Curăraru observă că unele promisiuni ale ministrului Agriculturii, făcute anterior, nu au fost realizate, inclusiv distribuirea motorinei donată de România. De cealaltă parte, și agricultorii ar trebuie să întreprindă măsuri, dar să nu ceară de fiecare dată ajutor din partea statului. Analistul admite că unele forțe politice vor profita de pe seama acestor proteste, în contextul apropiatelor alegeri.
Moldova 1 informează că, după agricultori, și transportatorii anunță că vor protesta azi cu autobuzele și microbuzele în Piața Marii Adunări Naționale împotriva recentelor modificări ale Codului Rutier, despre care spun că nu le rezolvă în niciun fel problemele pe care le au, ba, dimpotrivă, le îngreunează activitatea. În replică, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, declară că și el este nemulțumit de calitatea serviciilor pe care le prestează transportatorii pentru pasageri și subliniază că noul Cod Rutier vine să îmbunătățească calitatea serviciilor în transportului public.
Într-un articol pe agora.md, jurnalista Irina Soltan rezumă principalele declarații ale președintei Maia Sandu de la una din întâlnirile cu jurnaliștii din cadrul seriei de consultări pe marginea referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Referendumul va avea loc în ziua alegerilor prezidențiale pentru că ne dorim ca la referendum să fie o participare cât mai mare, ca acesta să fie reprezentativ, a spus Sandu. De ce nu la parlamentare? Pentru că interesul pentru destabilizări e mai mare la acel scrutin. Nu vor fi timpuri mai liniștite în anii viitori, a precizat șefa statului. Maia Sandu a subliniat că pe ea personal, care va candida pentru al doilea mandat, desfășurarea concomitentă a celor două scrutine o va dezavantaja, mai curând. Dar pentru mine e mult mai important să punem punct pentru totdeauna acestor discuții. De 30 de ani, ezităm, a menționat președinta. Referendumul va fi unul constituțional pentru că decizia luată în urma lui va fi scrisă în Constituție, ceea ce va însemna mai multă certitudine. Orice putere nouă va fi obligată să țină cont de opinia cetățenilor, a precizat președinta.
Europa Liberă relatează că ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, insistă că Rusia va face totul pentru a reînvia formatul de negocieri 5+2 privind reglementarea conflictului transnistrean, reiterând că o eventuală soluție poate fi identificată doar pe această cale. Într-un discurs în fața parlamentarilor ruși, Lavrov a acuzat Chișinăul că a înghețat procesul de negocieri, la cererea Occidentului. El a promis că Rusia nu se va resemna și că nu îi va lasă „să fie victime ale comploturilor vestice” pe cei 200 de mii de cetățeni ruși care ar locui în regiunea transnistreană. Vicepremierul moldovean pentru reintegrare, Oleg Serebrian a afirmat în mai multe rânduri că formatul politic 5+2, care s-a reunit ultima data la Bratislava, în 2019, va rămâne înghețat cel puțin până la încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Într-un editorial pe deschide.md, analistul politic, Mihai Isac, face un bilanț al vizitei vicepremierei pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, la București, și notează că această vizită nu vine decât să confirme angajamentul părții române pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, care este un obiectiv important al politicii externe românești, indiferent de culoarea politică a Guvernului român. Sprijinul masiv acordat de majoritatea clasei politice de la București este un exemplu mai rar de maturitate politică într-o regiune supusă unui război hibrid dur declanșat de Kremlin. Modelul românesc reprezintă o sursă de inspirație pentru Republica Moldova, care poate evita în acest fel o serie de probleme inerente în lungul proces tehnic de negocieri cu Uniunea Europeană. Unii membrii ai clasei politice de la Chișinău trebuie să abandoneze visele că aceste negocieri pot fi purtate peste București. România nu va abandona populația Republicii Moldova în mrejele închipuirilor unor personaje de la Chișinău ori Moscova. Doar împreună cu România, Republica Moldova poate spera la integrarea în Uniunea Europeană.
Radio Chișinău informează că Republica Moldova vrea să-și dezvolte capacitățile de apărare antiaeriană, până în anul 2030, când vrea să adere la UE, și că are nevoie de o investiție de câteva miliarde de euro. Comentând incidentul din zilele trecute, când fragmentele unei drone lansate de Rusia asupra Ucrainei, cu 50 de kg de explozibil la bord, au căzut pe teritoriul Republicii Moldova, premierul Dorin Recean a spus că radarul de care dispune în prezent țara poate detecta doar o anumită categorie de drone sau rachete și doar la o altitudine mai mare de două mii de metri. Chișinăul își propune ca, până în 2030, să achiziționeze, cu sprijinul partenerilor externi, un sistem care să identifice în timp util toate tipurile de aparate de zbor. Avem nevoie să ne dezvoltăm capacitatea de detectare, după care vom construi capacitatea de apărare antiaeriană și începem cu obiective strategice de infrastructură: aeroport, noduri feroviare, noduri de distribuție a energiei electrice, a declarat Recean.
Ziarul de Gardă publică editorialul semnat de directorul editurii Cartier Gheorghe Erizanu, care notează, în contextul Zilei Naționale a Lecturii, că, în ultimii ani, cultura a reușit performanțe vizibile pentru toți. Scriitorii noștri, în care nu s-a investit nici 0,01% din suma investită pentru promovarea vinului moldovenesc, au reușit să facă export al textelor lor peste hotare. Literatura română din Basarabia face un export de apreciat. Toate eforturile au fost personale. Bugetul Republicii Moldova n-a investit nimic în acest export. Legislația n-a făcut nicio favoare acestui export. Dacă ne uităm în bibliotecile publice, atunci, de 30 de ani, noi nu avem o politică sistemică de aprovizionare cu noutăți editoriale ale bibliotecilor comunale sau școlare. Pentru aprovizionarea sistemică a bibliotecilor publice e nevoie de 30 de milioane de lei anual. Or, acum, fondul anual total pentru cultură e mai mic de 30 de milioane de lei.
Nordnews.md relatează că studenții Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți au participat la o lecție publică, susținută de guvernatoarea, Anca Dragu, despre rolul Băncii Naționale și inflație. Vrem să găsim tineri interesați să lucreze în sectorul bancar, inclusiv la Banca Națională. Avem parteneriate cu mai multe universități. Al patrulea este aici, le-a spus Dragu, tinerilor. Ea a subliniat că educația financiară este foarte importantă pentru că astăzi, gradul de penetrare a serviciilor bancare în rândul populației este destul de redus, dacă comparăm cu media europeană. Educației financiare îi revine rolul de a crește incluziunea financiară a cetățenilor. Guvernatorul BNM a explicat viitorilor specialiști de ce apare inflația și ce instrumente are statul pentru a menține stabilitatea prețurilor. Informațiile prezentate au fost foarte utile, au apreciat studenții. În acest an, rata anuală a inflației va avea o tendință stabilă, oscilând în jurul țintei de 5%. Astfel, cea mai mică valoare a inflației va fi înregistrată în următorul trimestru din acest an, dar și trimestrele II și III din anul viitor.
