Externe

Revista Presei Internaționale: Armata ucraineană pierde Avdeevka; Un milion de drone pentru Ucraina; Parlamentul grec a aprobat căsătoriile între persoane de același sex

Presa internațională informează că armata ucraineană se retrage treptat din orașul Avdeevka – oraș strategic de pe linia frontului din estul Ucrainei. Mai multe publicații relatează despre măsurile de sprijin militar pentru Kiev ale aliaților NATO în condițile în care cel al Statelor Unite întârzie și rămâne deocamdată incert. Eforturile de soluționare a crizei fermierilor din Polonia și motivele nemulțumirilor populare din Ungaria unde protestatarii au ieșit în stradă manifestând împotriva politicilor guvernului condus de Viktor Orban, sunt alte teme abordate de presa internațională răsfoită de Lidia Petrenco.

După luni de lupte grele, armata ucraineană e pe punctul de a pierde Avdeevka, oraș strategic de pe linia frontului din estul Ucrainei, transmite Washington Post. Pe măsură ce rușii avansează, prinicipala întrebare pentru comandamentul armatei ucrainene e dacă mai are rost să continue să apere orașul, scrie publicația. E un prim test pentru noul comandant-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Syrsky, notează Washington Post. Corespondentul de război al ziarului german Bild, Julian Reupke, relatează că militarii ucraineni se retrag treptat din Avdiivka, raportul numeric al trupelor din această zonă a frontului fiind de 7 la 1 în favoarea rușilor. Această informație nu a fost comentată oficial de autoritățile de la Kiev, însă despre situația critică din Avdiivka, a vorbit și coordonatorul Consiliului Național de Securitate al Statelor Unite. Orașul poate intra sub controlul forțelor de ocupație ruse, a declarat John Kirby citat de CNN. El a subliniat că principala cauză e criza de muniții cu care se confrună armata ucraineană și a deplâns incapacitatea Statelor Unite de a o sprijini deoarece Congresul nu a aprobat încă o finanțare suplimentară pentru Kiev.

În timp ce sprijinul american întârzie, țările membre ale NATO s-au angajat să furnizeze Ucrainei un milion de drone, transmite Ukrainska Pravda. Publicația notează că această decizie a fost luată după două zile de negocieri - mai întâi în formatul grupului Ramstein în care intră 50 de țări care ajută Kievul cu armament, iar apoi în formatul Consiliului Ucraina-NATO.

Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy se deplasează azi în Germania și Franța pentru a semna cu cele două țări acorduri bilaterale de cooperare în domeniul securității, scrie BBC. Serviciul britanic de presă informează că Zelenskyy se va întâlni cu cancelarul german Olaf Scholz și cu președintele francez Emmanuel Macron, urmând să se adreseze mâine participanților la Conferința de securitate de la München.

Între timp, Bloomberg dezvăluie detalii ale „Planului de pace” pe care fostul președinte republican al Statelor Unite, Donald Trump, vrea să-l pună în aplicare dacă se întoarce la Casa Albă. Unul dintre consilierii lui Trump a declarat pentru Bloomberg că acesta e dispus să amenințe atât Kievul, cât și Moscova, pentru a le forța să se așeze la masa de negocieri. Potrivit aceleiași surse, Trump plănuiește să șantajeze Ucraina prin oprirea ajutorului militar american și să forțeze Rusia să facă același lucru, amenințând-o că va crește livrările de arme către Ucraina. Mai mult, Trump e gata să impună sancțiuni mai dure împotriva băncii centrale a Rusiei pentru a-l convinge pe președintele rus Putin să accepte un acord de pace.

Primul proces penal al fostului președinte amican, Donald Trump, va începe pe 25 martie, titrează publicațiile internaționale. Newsweek relateză că Tribunalul Penal Manhattan din New York a refuzat să respingă cauza sau să amâne ședința, după cum solicita Donald Trump. Fostul președinte este acuzat că a plătit pentru a reduce la tăcere poveștile despre o presupusa aventură a sa cu actrița de film pentru adulți Stormy Daniels, în timpul campaniei prezidențiale din 2016. CBSnews îl citează pe Donald Trump, care a cerut amânarea ședințelor de judecată. „Vrem amânări, evident, eu candidez la alegeri. Cum poți candida când stai într-un tribunal din Manhattan toată ziua? Ar trebui să fiu în Carolina de Sud chiar acum”, a declarat Donald Trump. CBSnews amintește că fostul președinte american este acuzat că a participat la o schemă de falsificare a înregistrărilor pentru a ascunde o serie de plăți către fostul său „reparator” și avocat Michael Cohen. Plățile, susțin procurorii, au fost rambursări pentru o plată în bani făcută către Daniels, al cărui nume real este Stephanie Clifford. Ea a susținut că a avut o aventură cu Trump și a acceptat să tacă în schimbul a 130.000 de dolari cu puțin timp înainte de alegerile din 2016. Avocații lui Trump au negat că plățile către Cohen au făcut parte dintr-o mușamalizare, spunând că Trump îi rambursează fostului avocat cheltuielile judiciare, precizează publicația americană.

Protestele fermierilor polonezi care demonstrează împotriva importurilor ieftine de produse agricole ucrainene pun tot mai mult în gardă autoritățile de la Kiev și de la Varșovia, scrie Unian. Publicația informează că președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy i-a cerut premierului Denis Shmîgali să intensifice discuțiile cu guvernul condus de Donald Tusk pentru depășirea crizei. „Și ucrainenii și polonezii trebuie să se înțeleagă pentru ca inamicul comun de la Moscova să nu poată declanșa conflicte împotriva economiei, granițelor și suveranității fiecăreia dintre părți”, a subliniat Zelenskyy citat de Unian.

În Ungaria crește probabilitatea izbucnirii unei crize politice, transmite Euronews relatând despre protestele de la Budapesta unde manifestanții cer în stradă demisia premierului Viktor Orban. Protestatarii sunt nemulțumiți de eliberarea unui bărbat condamnat pentru acoperirea crimelor sexuale într-un orfelinat, scrie Euronews amintind că în decurs de o săptămână, premierul maghiar și-a pierdut doi asociați importanți din aparatul de stat. E vorba de fostul președinte al țării, Katalin Nowak, care a semnat decretul privind grațierea și de ex-ministrul Justiției, Judit Varga, care și-au dat demisia. Aceștia sunt membri marcanți ai partidului conservator Fidesz, care se declară apărător al așa-ziselor valori tradiționale ale familiei, relevă jurnaliștii de la Euronews.

Presa internațională are în vizor inițiativa legislativă adoptată în Parlamentul elen, care vine să permită căsătoriile între persoanele de același sex. Astfel, Grecia a devenit prima țară cu majoritate creștin-ortodoxă care a legalizat căsătoria între persoane de același sex, titrează Associated Press. Agenția precizează că după votul de joi, cuplurile capătă și permisiunea legală de a adopta copii. Premierul Kyriakos Mitsotakis a spus că noua lege va „elimina cu îndrăzneală o inegalitate gravă”, scrie AP. Proiectul adoptat a divizat însă societatea greacă și întâmpină o rezistență acerbă, condusă de Biserică Ortodoxă, la Atena având loc mai multe proteste, observă sursele mass-media internaționale și locale. Fostul premier al „Noii Democrații”, Antonis Samaras, a criticat vehement legislația propusă de guvern privind cuplurile de același sex, în timpul unui discurs care a precedat votul asupra proiectului de lege, notează publicația Ekathimerini. Samaras a susținut că proiectul de lege va modifica semnificativ dreptul familiei și și-a declarat intenția de a vota împotriva a ceea ce a numit un „proiect de lege periculos”, precizează publicația. Prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a subliniat că respectă dezacordurile atât din cadrul grupului parlamentar al ND, cât și din cadrul Bisericii Greciei, dar a adăugat că proiectul de lege „adaugă un drept unora, fără a le lua un drept celor mulți”, notează Greekreporter. Cincisprezece dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au legalizat deja căsătoriile între persoane de același sex. Acestea sunt permise în 35 de țări din întreaga lume.

Lidia Petrenco

Lidia Petrenco

Autor

Citește mai mult