Revista presei internaționale: Cum și de ce a murit subit Alexei Navalny? Primele concluzii ale Conferinței anuale de Securitate de la Munchen
Presa internațională trage primele concluzii ale Conferinței anuale de Securitate de la Munchen unde situația din Ucraina a fost principala temă abordată de participanții evenimentului. Cum și de ce a murit subit în penitenciar liderul opoziției ruse Alexei Navalny? – continuă să se întrebe marea majoritate a publicațiilor străine răsfoite de Lidia Petrenco.
Dacă Occidentul nu va sprijini militar Ucraina, atunci soarta războiului declanșat de Rusia împotriva acestei țări va fi decisă în următoarele trei luni pe câmpul de luptă. Acest semnal de alarmă transmis de șeful diplomației europene, la Conferința de Securitate de la Munchen, a devenit cap de afiș al articolelor mai multor publicații străine. Unian atrage atenția că Josep Borrell a făcut avertismentul într-o perioadă extrem de complicată în care se află armată ucraineană. Mai cu seamă la două zile după ce vineri, militarii ucraineni s-au retras complet din Avdiivka – o localitate situată pe linia frontului din estul țării pentru care s-au dat lupte grele în ultimele luni. Unian subliniază că în afară de cedarea acestui oraș ruinat în totalitate, trupele ruse atacă insistent în ultimele două zile linia frontului din sudul Ucrainei. Publicația precizează că armata rusă încearcă să recucerească în special satele regiunii Zaporojie cedate vara trecută, când începuse ofensiva ucraineană care în cele din urmă a eșuat.
Ucraina va fi înfrântă dacă Europa nu va face mai mult, titrează The Times. Publicația notează că tensiunile transatlantice nu au fost niciodată atât de intense în întreaga existență a NATO. Dacă promisiunea sprijinului occidental nu va fi îndeplinită, Ucraina nu va putea să reziste mult timp Rusiei, cu atât mai mult să-l alunge pe agresor, trage alarma publicația britanică.
Unul dintre principalele motive ale acelui eșec, invocat de fostul comandant al armatei ucrainene Valery Zalujnyi, a fost ezitarea Occidentului de a furniza avioane moderne de luptă F-16. Foreign Policy atrage atenția asupra prognozelor pesimiste făcute la Conferința de la Munchen de ministrul lituanian al Apărării, potrivit căruia, primele avioane de acest tip ar urma să fie livrate Kievului abia în luna iunie. Totuși, acestea vor putea fi folosite împotriva armatei ruse doar din septembrie, când se vor întoarce în țară primii piloți ucraineni instruiți în Occident, menționează publicația.
Journal du Dimanche sugerează că deocamdată armata ucraineană ar putea miza pe alte tipuri de arme moderne pe care urmează să le livreze în timpul apropiat partenerii europeni. Potrivit publicației pariziene, Franța va furniza în următoarele săptămâni Kievului propriile drone de ultimă generație a căror testare a și început.
Danemarca a decis să trimită Ucrainei toată artileria pe care o are, transmite Ukrinform făcând referire la anunțul făcut la aceeași Conferință de Securitate de la Munchen de șeful executivului de la Copenhaga, Matte Frederiksen. Ukrinform notează că premierul danez le-a cerut și celorlalte țări europene să transfere urgent Ucrainei muniții și sisteme de apărare aeriană, precizând că indiferent de ceea ce se întâmplă în Statele Unite, Europa trebuie să-și asume responsabilitatea pentru propria securitate.
Una dintre veștile care a zguduit opinia publică internațională e moartea liderului opoziției ruse, Alexei Navalnyi, care se afla de câțiva ani într-un penitenciar din nordul Federației Ruse. Presa locală, dar și cea internațională încearcă să distingă circumstanțele decesului lui Navalnyi, semnalând că autoritățile oferă informații contradictorii privind cauzele morții sale. Potrivit Novaya Gazeta Europe, cadavrul lui Alexey Navalny se află la morgă, deși corpurile neînsuflețite ale persoanelor care mor în închisoare sunt duse de obicei direct la Biroul de Medicină Legală. Potrivit unui paramedic al serviciului de ambulanță citat de aceeași publicație, pe corpul lui Navalny au fost găsite vânătăi, care ar fi putut să apară din cauza unor convulsii. „Dacă o persoană are convulsii foarte puternice și ceilalți încearcă să o țină apăsată, apar vânătăi. Ei au mai spus că avea o vânătaie pe piept – de genul care provine din masajul cardiac indirect”. Același paramedic presupune că Navalny a murit din cauza unui stop cardiac după ce angajații penitenciaruui ar fi încercat să-l resusciteze. „Dar nimeni nu spune nimic despre cauzele care ar fi provocat un stop cardiac, observă Novaya Gazeta Europe. Publicația relatează că sute de ruși au fost reținuți de poliție la Moscova și în alte orașe ale Rusiei după ce au depus flori în memoria lui Alexei Navalnyy.
Euronews transmite că mulți lideri ai Uniunii Europene consideră că regimul de la Kremlin e direct responsabil pentru moartea subită a lui Alexei Navalnyi. Vorbind la Casa Albă, și președintele Statelor Unite, Joe Biden a spus că, indiferent de circumstanțe, vinovat de moartea Navalnyi e președintele rus Vladimir Putin, relatează Associated Press.
The Washinghton Post scrie că în momentul anunțului despre decesul lui Navalny, Putin se afla la o fabrică de mașini din orașul industrial Chelyabinsk și părea să aibă o dispoziție bună. Publicația americană notează că odată cu moartea lui Navalny, Putin a scăpat de cel mai puternic adversar politic.
Disidenții ruși în exil au declarat pentru The Independent că sprijinirea Ucrainei este o modalitate esențială de a onora memoria lui Alexei Navalny. Vladimir Putin crede că este „de neatins” după ani de stăpânire de fier asupra Rusiei, a spus soția opozantului, Vladimir Kara-Murza, Evgenia Kara-Murza.
Le Figaro constată la rândul său că timp de douăzeci și patru de ani în care a condus Rusia cu o mână de fier, Vladimir Putin a redus la minimum vocile disidente, amintind că ultimii săi adversari politici sunt fie în închisoare, fie în exil. Cine sunt ei? - se întreabă și răspunde Le Figaro. Vladimir Kara-Mourza, găsit vinovat în aprilie 2023 de „înaltă trădare”, este acuzat că a difuzat „informații false” despre armata rusă și a lucrat ilegal pentru o organizație „indezirabilă”. Vladimir Kara-Mourza, în vârstă de 42 de ani, ispășește în prezent o pedeapsă de 25 de ani într-o colonie penală din Siberia. Vladimir Kara-Mourza susține că a fost victima a două tentative de otrăvire, în 2015 și 2017, pe care le atribuie puterii ruse, notează publicația. Le Figaro amintește că în 2022, fostul jurnalist a câștigat Premiul Vaclav Havel pentru Drepturile Omului. Ilia Yashin, un alt critic al Kremlinului, a fost încarcerat după ce a criticat ofensiva rusă din Ucraina și condamnat la opt ani și jumătate de închisoare în decembrie 2022. În direct pe YouTube, Yashin denunțase „uciderea unor civili ” în orașul ucrainean Boutcha, unde armata rusă a fost acuzată de abuzuri. Cofondatorul ONG-ului rus Memorial, Oleg Orlov, în vârstă de 70 de ani, riscă până la cinci ani de închisoare, fiind considerat de Rusia drept un „agent străin”. Publicația notează că Oleg Orlov este câștigător al Premiului Nobel pentru Pace în 2022, dar și un pilon al luptei împotriva represiunii în Rusia contemporană și gardian al memoriei victimelor Gulagului.
Putin ucide prinții frumoși, titrează Politico. Autoritarii care supraviețuiesc au talent de a identifica și elimina cele mai mari amenințări pentru ei înșiși, constată publicația. Politico relevă o poză în care apar Navalny și un alt opozant al Kremlinului, ucis de regim, Boris Nemțov. Acești doi au fost cei mai proeminenți lideri ai unei mișcări de protest inspirate în primăvara lui 2012, care și-au imaginat un alt tip de viitor pentru Rusia, notează autorul articolului. Ambii sunt chipeși, înalți, viguroși. Genul de bărbați care întorc capetele. Nemțov a fost împușcat în februarie 2015, la poalele Kremlinului, la un an de la atacul militar inițial al lui Vladimir Putin asupra Ucrainei, amintește Politico. Alexei Navalnîi nu a vrut să fie un martir. Ceea ce și-a dorit, era să-și conducă țara, a mărturisit pentru Politico, Yevgenia Albats, unul dintre cei mai apropiați prieteni ai săi. Momentul morții sale în închisoare, spune ea, cu doar câteva săptămâni înainte ca Vladmir Putin să fie reales, nu este un accident.
