Revista presei internaționale: Sistemul american HIMARS lovește în spatele defensivei ruse în Ucraina; Telefoanele mobile ale membrilor Comisiei de apărare a PE - ținta hakerilor
Presa internatională urmărește îndeaproape evoluția războiului ruso-ucrainean și măsurile pe care le iau aliații Kievului pentru descurajarea agresiunii militare ruse. Criza agricultorilor europeni și amenințările cibernetice ruse la adresa securtății europene sunt alte câteva subiecte abordate de publicațiile internaționale. Cu un rezumat al celor mai importante articole vine Lidia Petrenco.
În timp ce trupele ruse își intensifică ofensiva în câteva direcții de pe linia frontului, armata ucraineană răspunde cu lovituri aeriene în spatele defensivei inamicului, relatează publicațiile internaționale. BBC scrie că cel puțin 60 de militari ruși au fost uciși după ce Ucraina a lansat două rachete asupra unei zone de antrenament din estul ocupat al țării. Surse locale, citate de serviciul britanic de presă, spun că atacul aerian a avut loc în momentul în care zeci de soldați ruși se adunaseră într-un câmp deschis pentru o întâlnire cu un comandant al armatei ruse. BBC relatează că a intrat în posesia a peste 10 fotografii și videoclipuri, realizate imediat după atac, acestea înfățișând zeci de morți. Potrivit estimărilor BBC, militarii ruși au fost atacați cu rachete lansate cu ajutorul sistemului american HIMARS.
Între timp, Rusia continuă să își suplinească stocurile de muniții, transmite Reuters. Un oficial militar iranian, a comunicat agenției de presă sub protecția anonimatului, că Teheranul a livrat recent Moscovei cel puțin patru loturi de rachete, iar altele urmează să fie furnizate în următoarele săptămâni. Aceeași sursă a dezvăluit că Iranul a trimis Rusiei aproximativ 400 de rachete balistice, capabile să distrugă ținte la o distanță cuprinsă între 300 și 700 de kilometri. Pe de altă parte, Reprezentantul Direcției Principale de Informații de la Kiev, Andrei Cherniak, a declarant pentru RBC-Ucraina că în momentul de față, serviciile de informații ucrainene nu au înregistrat asemenea date, dar verifică informațiile dezvăluite de sursele agenției Reuters.
Ambasadorii țărilor Uniunii Europene au aprobat miercuri unul dintre cele mai cuprinzătoare pachete de sancțiuni dintre cele impuse Rusiei după ce a invadat Ucraina, transmite France Press. În jur de 200 de persoane juridice și fizice au fost incluse în lista celui de-al pachet 13-lea pachet de sancțiuni pentru sprijinul pe care-l oferă într-un fel sau altul războiului dus de Rusia, precizează AFP. Pentru prima dată vor fi sancționate câteva companii chineze care nu vor mai putea exporta produse în Uniunea Europeană, subliniază agenția de presă amintind că anterior, s-au descoperit componente de producție chineză în dronele și rachetele rusești interceptate de armata ucraineană. Noul pachet de sancțiuni urmează să intre în vigoare pe 24 februarie când se vor împlini doi ani de la declanșarea războiului ruso-ucrainean, remarcă AFP.
Marea Britanie este prima țară care a impus sancțiuni ca răspuns la uciderea „brutală” a criticului lui Putin în închisoare, informează Ministerul de Externe britanic, citat de The Independent. Potrivit publicației, au fost înghețate bunurile a șase șefi de închisori ruși, responsabili de colonia penală arctică, unde a murit liderul opoziției ruse.
Justiția rusă va examina la începutul lunii martie o plângere depusă de mama lui Aleksei Navalnîi, care acuză autoritățile de „acțiuni și decizii ilegale”, notează presa internațională. Aliații lui Navalnîi au declarat pe rețelele de socializare că instanța va audia cazul pe 4 martie, la mai bine de două săptămâni după moartea celui mai crâncen adversar al lui Putin, notează Mocow Times. Potrivit Agenției de presă de stat TASS, audierea va avea loc cu ușile închise. Procesul vine la o zi după ce mama lui Navalnîi s-a adresat marți președintelui Vladimir Putin, cerându-i să transmită familiei corpul neînsuflețit al fiului ei, despre care nu au informații nici după șase zile de la moartea sa subită, notează agenția EFE.
Înainte de 24 februarie, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski vrea să rezolve o altă problemă spinoasă pentru țara sa, transmite Unian. Agenția de presă informează că Zelenskyy le-a solicitat liderilor de la Varșovia să se întâlnească la frontiera comună cu reprezentanții guvernului de la Kiev pentru a aplana conflictul dintre fermierii polonezi și ucraineni. Unian amintește că agricultorii și transportatorii din Polonia blochează frontiera comună în semn de protest față de importul produselor ieftine care vin din Ucraina și le afectează propriile vânzări. Aceste blocaje pun în pericol livrarea sprijinului militar pentru Ucraina, a subliniat Zelenskyy într-o adresare publică, invitându-i la fața locului pe premierul Donald Tusk și pe președintele Andjei Duda. Zelenskyy a spus că este gata să vină la graniță împreună cu membrii guvernului ucrainean și a invitat Comisia Europeană să se alăture în încercarea de a depăși actuala criză, mai scrie Unian.
Presa europeană are în vizor și revolta fermierilor francezi, care au dat termen executivului până pe 24 februarie să prezinte soluții pentru problemele care macină agricultura locală. Le Figaro relatează că miercuri, premierul Gabriel Attal a încercat din nou să calmeze spiritele, anunțând o serie de măsuri. Dar, potrivit unui sondaj realizat de Le Figaro, 7 dintre 10 fermieri consideră că măsurile guvernului sunt insuficiente, francezii fiind gata să pună ecologia pe plan secund. Ca răspuns la protestele fermierilor, premierul francez a anunțat un nou proiect de lege pentru consolidarea legii agriculturii și alimentației și îmbunătățirea salariilor în sector, relatează Euronews. Cu toate acestea, pentru mulți, soluțiile propuse de guvern rămân neclare, observă jurnaliștii postului pan-european de televiziune.
Politico scrie că telefoanele mobile ale reprezentanților Comisiei de apărare a Parlamentului European au fost ținta hakerilor. Potrivit publicației, Parlamentul European le-a cerut miercuri membrilor subcomisiei sale de apărare să li se verifice telefoanele pentru programe spion, după ce au fost găsite urme de hacking pe două dispozitive. „Pe fondul avertismentelor privind pericolul pe care-l prezintă atacuile cibernetice rusești, Parlamentul European acordă o atenție deosebită securității dispozitivelor membrilor acestei comisii”, scrie Politico.
Associated Press anunță că de joi candidații pentru parlament intră în prima campanie electorală din Iran de la represiunea sângeroasă a protestelor la nivel național din 2022, care au urmat morții lui Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, aflată în custodia poliției. Televiziunea de stat a anunțat că 15.200 de candidați vor concura pentru un mandat de patru ani în camera de 290 de locuri, controlată timp de două decenii. Acesta este un număr record comparativ cu alegerile din 2020, când prezența la vot a fost puțin peste 42%, cea mai scăzută din 1979, constată AP.
În fine, șeful mafiei japoneze a conspirat pentru a trafica materiale nucleare în Iran, potrivit procurorilor SUA, relevă BBC. Takeshi Ebisawa, în vârstă de 60 de ani, a încercat să vândă uraniu și plutoniu despre care credea că vor fi transferate în Iran pentru a construi o bombă nucleară, precizează BBC. Departamentul de Justiție al SUA a declarat că domnul Ebisawa și „confederații săi au prezentat mostre de materiale nucleare în Thailanda” unui agent sub acoperire de la Agenția SUA pentru Controlul Drogurilor. Agentul se dădea drept un traficant de droguri și arme, care ar deține legături cu un general iranian. Probele nucleare - care au venit din Myanmar - au fost confiscate de autoritățile thailandeze și transferate anchetatorilor americani. Un laborator american a confirmat că materialul conținea uraniu și plutoniu pentru arme, constată publicația.
