Revista presei: controversatul congres convocat de Tiraspol și securitatea Republicii Moldova
Controversatul congres convocat de Tiraspol și securitatea Republicii Moldova, la doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina - sunt printre cele mai comentate subiecte în presă, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Într-o emisiune la Jurnal TV, fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, notează că zvonurile precum că Transnistria ar putea cerere alipirea la Federația Rusă, la așa zis congres al aleșilor locali din 28 februarie este o operațiune de dezinformare, lansată de reprezentanții Șeriff-ului și este un răspuns politic și propagandistic la acțiunile economice ale Chișinăului. Fostul membru al Comisiei Unificate de Control, Eduard Bumbac, spune că, la moment, nu dispune de informați că ar fi puse la cale eventuale mișcări sau acțiuni de destabilizare în stânga Nistrului. Un mesaj similar a fost transmis și de Biroul politici pentru Reintegrare, care a spus că urmărește cu atenție situația din regiunea transnistreană și că nu dispune de informații privind o eventuală deteriorare a situației din regiune.
TV8 informează că, potrivit presei din Ucraina, care citează un purtător de cuvânt al Serviciilor Secrete ucrainene, Kievul nu dispun de informații care ar confirma zvonurile precum că Tiraspolul ar urma să îi ceară lui Vladimir Putin anexarea regiunii separatiste. Kievul susține că potrivit informațiilor pe care le deține, la controversatul congres, convocat la Tiraspol, vor fi discutate subiecte de pe agenda politică a Republicii Moldova, iar reprezentanții Tiraspolului vor invoca faptul că Transnistriei nu îi sunt protejate interesele economice, aflându-se sub presiune.
Într-o emisiune la TVR Moldova, Ambasadorul Ucrainei, Marko Shevcenko, precizează că scenariul unei eventuale anexări a regiunii transnistrene este foarte puțin probabil pentru că, la moment, armata rusă nu poate ajunge până în Transnistria și nimeni nu o să-i permită să ajungă. Expertul în probleme de securitate Andrei Curăraru observă că nu există indicii că rușii ar vrea să facă acel tronson prin regiunea Odessa către Transnistria. Vedem mai degrabă o campanie de dezinformare, de presiune asupra autorităților Republicii Moldova și de influențare a opiniei publice, de mobilizare a alegătorilor lui Putin din Transnistria ca ucrainenii să aloce mai multe forțe pentru a păzi tronsonul de frontieră cu regiunea transnistreană, dar și pentru a crea haos, a determina autoritățile moldovene să ia anumite acțiuni.
Antena3.ro îl citează pe Generalul (r) român Marius Crăciun spunând că este clar că Republica Moldova e o țintă, un obiectiv al Rusiei, dar ceea ce vedem acum dinspre Tiraspol - anunțurile care se fac și declarațiile politice - este parte din strategia războiului hibrid al Federației Ruse. La ora actuală, Transnistria este în afara razei de acțiune posibile a rușilor. Există o porțiune importantă pe teritoriul Ucrainei (în zona sudică) pe care rușii trebuie mai întâi să o cucerească pentru a ajunge în Transnistria. Totuși, trebuie să luăm în considerare, la modul foarte serios, aceste amenințări. Pentru Republica Moldova este o mare problemă și, dacă este o problemă pentru Republica Moldova, este o problemă mare și pentru România. Sper ca reprezentanții clasei politice de la București iau în considerare foarte serios toate aceste amenințări din punct de vedere militar.
Într-un podcast la Europa Liberă, politologul din România, Marin Gherman, notează că intrăm în al treilea an de război cu o inițiativă tactică rusească și cu o Ucraină ce și-a asumat oficial defensiva și care va încerca să preia inițiativa, după ce va reuși să se apere din nou cu sprijinul Occidentului. Anul 2024 va fi posibil mult mai sângeros ca precedentul, iar Rusia va ținti noi teritorii în Ucraina. Politologul anticipează că războiul poate dura încă doi ani și ar putea să creeze o serie de provocări la adresa Republicii Moldova, inclusiv riscul deturnării cursului european și preluării controlului politic de către Rusia. Politologul crede că Moscova își va amplifica narațiunile sale în Republica Moldova și nu exclude că va proceda la „o joncțiune” a regiunii separatiste transnistrene cu unele teritorii pe care Ucraina le-ar putea pierde.
Într-o emisiune la Radio Chișinău, experții Dorin Popescu și Ion Negrei atenționeze că, la doi ani de la invazia rusă în Ucraina, războiul și pretențiile imperialiste ale Kremlinului comportă riscuri majore pentru Republica Moldova, iar neutralitatea permanentă reprezintă cea mai mare vulnerabilitate. Președintele Asociației Casa Mării Negre, Dorin Popescu, constată că Republica Moldova se află și ea în „meniul” proiectului imperialist actual rusesc de ocupație teritorială în nord-vestul Mării Negre. Deocamdată Federația Rusă nu are resursele necesare pentru a-și atinge toate obiectivele, dar într-un prim scenariu, Moscova ar vrea să ocupe pe termen mediu sau lung cel puțin raioanele de Est ale Republicii Moldova, să le ocupe de jure, ce de facto a făcut-o demult, notează expertul. Istoricul Ion Negrei susține că statutul de neutralitate este în detrimentul Republicii Moldova și că e nevoie de pași concreți de asigurare a securității naționale. Securitatea noastră va fi asigurată doar în cazul în care vom fi alături de lumea civilizată, de popoarele occidentale, alături de România și blocul NATO.
Într-un editorial publicat pe ipn.md, expertul, Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), notează că, la doi ani de război, Republica Moldova, fiind printre cele mai afectate state după Ucraina, se confruntă cu repercusiunile de durată ale agresiunii hibride a Rusiei. În mijlocul acestor provocări, Republica Moldova a demonstrat un spirit de reziliența și un angajament neclintit de a-și fortifica securitatea, de a-și asigura viitorul și de a avansa pe calea sa de a deveni membră a Uniunii Europene. Pe măsură ce Republica Moldova își continuă calea europeană, viitorul referendum constituțional inițiat de Președinta Sandu va determina obiectivul strategic al țării de aderare, consolidând angajamentul ei de a deveni membră a UE până la sfârșitul acestui deceniu. Referendumul, programat să coincidă cu alegerile prezidențiale, simbolizează un moment esențial în asigurarea viitorului țării în cadrul comunității democratice occidentale.
Europa Liberă îl citează pe ministrul Apărării, Anatolie Nosatî, care anunță că Republica Moldova va cumpăra din fonduri europene un al doilea radar performant de supraveghere aeriană, care ar urma să ajungă să ajungă în țară la mijlocul anului 2025, și care va fi unul performant. Împreună cu sistemele existente, acesta va da o acoperire mult bună decât acum. Următorul pas ar fi procurarea unui sistem de identificare și doborâre a țintelor aeriene. Nosatîi a menționat că acum ministerul caută și negociază contracte pentru un sistem de apărare anti-aeriană, chiar dacă nu are suficienți bani pentru a-l cumpăra. Nosatîi a subliniat că actualmente nu există nicio amenințare directă militară la adresa statului R. Moldova, chiar dacă analiștii militari fac diferite scenarii, „uneori foarte periculoase”. Obligațiunea noastră este să ne pregătim pentru orice scenariu militar. Aceasta presupune dezvoltarea sistemului național de apărare, modernizarea lui și pregătirea rezervei Forțelor Armate”, afirmă ministrul Apărării.
Ziarul de Gardă prezintă din cariera, activitatea și integritatea procurorului anticorupție, Octavian Iachimovschi, care a fost selectat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) pentru funcția de procuror general. Iachimovschi și-a început cariera în cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) în iunie 2011. În 2022 a candidat la funcția de șef al PA, clasându-se pe locul doi, după Veronica Dragalin. Pe parcursul anului 2020, în privința lui Iachimovschi au fost inițiate patru proceduri disciplinare pentru pretinse abateri și pentru presupuse acțiuni de încălcare a normelor etice. Cauzele au fost comasate într-o procedură, care ulterior a fost încetată. A fost conducătorul grupului de urmărire penală în dosarul „Frauda Bancară” din care s-a retrsas după că ceruse, dar fără succes, suplinirea echipei. Iachimovschi urmează să fie evaluat de Comisia Vetting, iar dacă va promova evaluare integrității financiare și etice, va fi numit în funcția de Procuror General.
Newsmaker.md informează că președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean au salutat decizia Consiliului Uniunii Europene de a impune sancțiuni împotriva a încă șase persoane și o entitate din Republica Moldova pentru acțiuni menite să destabilizeze țara și să submineze democrația. În timp ce șefa statului a declarat că decizia transmite un mesaj puternic că „împreună suntem mai puternici în asigurarea unui viitor sigur”, premierul a spus că este un semnal de sprijin „necondiționat” din partea UE față în lupta Republicii Moldova împotriva războiului hibrid al Rusiei și a încercărilor de a submina statul de drept și securitatea țării. În lista celor sancționați, extinsă de Consiliul UE, pe 22 februarie, au fost incluse șase persoane și o entitate din anturajul lui Șor: Chiril Guzun, Dmitri Miliutin, Arina Corșicova, Dumitru Chitoroagă, Maria Albot, Victor Petrov și Asociația Obștească „Scutul Poporului”. Cei vizați au interdicție de intrare în Uniunea Europeană, iar activele lor din țările-membre UE vor fi înghețate.
TV8 îl citează pe expertul Mihai Mogâldea spunând că sancțiunile proaspăt aplicate celor șase persoane din anturajul lui Ilan Șor, deși nu îl afectează în mod direct pe controversatul politician condamnat penal, ar putea descuraja intențiile altora de a intra în alianțe sau cârdășie cu fugarul. Expertul consideră că noile sancțiuni ar fi un mesaj pentru Șor și aliații săi în contextul alegerilor prezidențiale din această toamnă. Dacă analizăm numele de pe această listă, putem trage concluzia că, în mare parte, UE a indicat sau a făcut trimitere către persoane care au avut o legătură destul de strânsă cu ultimele alegeri locale, încercările și tentativele de corupere a reprezentanților partidelor controlate de Șor, dar și reprezentanții resurselor mass-media controlate de Șor, care au avut misiunea de a dezinforma. Sancțiunile vin ca o confirmare a ultimelor analize a alegerilor locale din Republica Moldova și transmit un mesaj pentru Șor și anturajul lui, în contextul alegerilor prezidențiale din această toamnă, explică Mogâldea.
Într-o emisiune la Moldova 1, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a declarat că dialogul constituie principala metodă de conlucrare între reprezentanții ministerului pe care îl conduce și fermierii protestatari. El a precizat că astăzi va avea loc o nouă întâlnire cu protestatarii pentru a discuta despre situația din sector și soluțiile propuse de autorități. Trebuie să discutăm despre unele propuneri. Modelul de lucru cel mai eficient aste când stai la masă și discuți pentru că nu totul e posibil, deși eu îmi doresc foarte mult să fie, pentru că sunt sigur că oamenii aceștia merită, a spus ministrul. Nu există agricultor care să nu merite sprijin sau susținere, dar toate se fac și se rezolvă la masă cu pixul în mână, a precizat Bolea. Fermierii au anunțat că își vor continua azi protestele în forță pe traseele naționale din Fălești, Cahul și câteva orașe din Găgăuzia.
TV Nord relatează că peste tot în lume oamenii au devenit din ce în ce mai interesați de locuințe cu un consum de energie scăzut, care tinde spre „zero”, iar moldovenii nu sunt o excepție, mulți dintre care investesc, în ultimii ani, în eficientizarea energetică a locuințelor. Este și cazul Angelei Marineac din municipiul Bălți, care și-a instalat panouri solare pe acoperișul casei. Femeia speră să-și recupereze investițiile în următorii trei ani. Ea spune că, pe timp de iarnă, sumele în facturi s-au redus cu peste 50 la sută, iar când afară e cald economiile se ridică și până la 90%. Potrivit agenților economici care implementează diverse soluții de eficientizare energetică, în ultimul timp, tot mai mulți oameni aleg să investească în sisteme de energie regenerabilă, mai ales că unele investiții sunt subvenționate de stat.
