Revista presei internaționale: Europa se consolidează pentru a sprijini Ucraina; Anchetatorii ruși cer ca Alexei Navalnîi să fie înmormântat în secret
Presa internațională comentează refuzul autorităților de la Moscova de a preda familiei corpul neînsuflețit al liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi. Mai multe publicații rezumă în același timp concluziile trase de președintele Ucrainei Volodimir Zelenski privind actuala evoluție a războiului ruso-ucrainean. Ce sancțiunii noi vor impune azi Statele Unite împotriva Rusiei pentru invadarea Ucrainei și la ce etapă se află încercările autorităților de la Kiev și Varșovia de a depăși criza exporturilor de cereale? – sunt alte întrebări la care caută răspuns presa internațională răsfoită de Lidia Petrenco.
Mama liderului opoziției ruse Aleksei Navalnîi, decedat pe 16 februarie într-într-o închisoare, a primit acces pentru a vedea corpul neînsuflețit al fiului ei, scrie Novaya Gazeta Evropa. Liudmila Navalnaia a spus că a fost dusă în secret la morgă. „Anchetatorii spun că cunosc cauza morții. Au pregătite toate actele medicale și legale pe care le-am văzut. Am semnat certificatul medical de deces”, a spus ea. Mama lui Alexei Navalnîi a făcut un nou apel în care a afirmat că anchetatorii amenință că „vor face ceva cu cadavrul” politicianului dacă nu va fi îngropat în secret. Publicația precizează că autoritățile ruse au refuzat să-i predea corpul lui Navalnîi mamei sale, invocând necesitatea de a continua procedurile medico-legale pentru stabilirea cauzei decesului. Novaya Gazeta Evropa amintește însă că oponenții regimului de la Moscova consideră că Navalnîi a fost ucis, iar autoritățile ruse nu predau corpul acestuia pentru a tăinui presupusa crimă. Presa atrage atenția că în raportul medical despre moartea lui Alexei Navalnîi, se spunea că politicianul „a murit din cauze naturale”, potrivit secretarului de presă al lui Navalnîi, Kira Iarmiș.
Comitetul de Investigații din Rusia a stabilit mai multe condiții pentru eliberarea cadavrului lui Alexei Navalnîi mamei sale, potrivit lui Ivan Jdanov, directorul Fundației Anticorupție, citat de CNN. Pe lângă organizarea unei înmormântări secrete „în rândul familiei”, comitetul insistă pe necesitatea de a transporta cadavrul la Moscova cu un avion special, iar înainte de a ajunge în capitală, mama lui Navalny să nu anunțe înmormântarea pentru ca mulțimea să nu-i întâlnească la aeroport. Totodată, familia trebuie să fie însoțită de un angajat al comisiei de anchetă în orice moment înainte de înmormântare, potrivit condițiilor puse de Comitetul de Investigații din Rusia, publicate de CNN.
Meduza titrează că Joe Biden se întâlnește cu văduva și fiica lui Navalnîi, cu referire la o postare a președintelui SUA, apărută pe o rețea de socializare. „Astăzi, m-am întâlnit cu Iulia și Dașa Navalnaia – cei dragi lui Alexei Navalnîi – pentru a-mi exprima condoleanțe pentru pierderea lor devastatoare. Moștenirea curajului lui Alexei va trăi în Iulia și Dasha și în nenumărații oameni din Rusia care luptă pentru democrație și drepturile omului”, se arată în mesajul postat de Joe Biden.
Războiul ruso-ucrainean se va încheia atunci când occidentul va conștientiza în sfârșit că adevăratul plan al președintelui rus Putin e să distrugă NATO. E afirmația făcută de președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, într-un interviu acodat postului american Fox News. Liderul de la Kiev susține că țara sa are nevoie ca niciodată de sprijin militar din partea Statelor Unite și a deplâns ezitările americanilor de a livra Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune. Zelenskyy a reafirmat că armata rusă poate fi învinsă cu ajutorul sprijinului militar occidental estimând că până acum, Rusia a pierdut de cinci ori mai mulți soldați decât Ucraina.
Unii demnitari de la Casa Albă au declarat pentru ABC News că în primăvară, Ucraina se va confrunta cu o criză foarte mare de muniții și mijloace de apărare antiaeriană. Într-o asemenea situație, Rusia ar putea obține un avantaj semnificativ pe câmpul de luptă, iar singura soluție e aprobarea rapidă a sprijinului financiar pentru Ucraina, care continuă să fie blocat de republicanii din Congresul american, susține unul dintre oficialii intervievați de ABC News.
Parisul va găzdui luni o întâlnire internațională în sprijinul Ucrainei, titrează Le Monde. Președintele Emmanuel Macron va reuni „mai mulți șefi de stat și de guvern sau reprezentanții lor ministeriali” pentru „studierea mijloacelor disponibile pentru consolidarea cooperării partenerilor în sprijinul Ucrainei”, la doi ani de la începerea ofensivei ruse, anunță președinția franceză.
Financial Times relatează că statele membre ale Uniunii Europene încearcă de urgență să strângă 1,4 miliarde de euro pentru a aproviziona Ucraina cu obuze de artilerie din țări terțe. Inițiativa aparține Cehiei și a fost înaintată pentru a compensa suspendarea ajutorului american, încă blocat în Congres, și slăbiciunea producției europene, precizează cotidianul economic.
AFP transmite că în Brazilia a avut loc o întâlnire a miniștrilor de externe ai țărilor din grupul G20, la care au participat, printre alții, șeful diplomației de la Moscova Serghei Lavrov și cel al Departamentului american de Stat, Antony Blinken. Nu a existat niciun contact direct între cei doi oficiali remarcă CNN precizând că miniștrii de externe ai țărilor occidentale au acuzat la unison Rusia pentru războiul dus împotriva Ucrainei, în timp ce Lavrov i-a învinuit din nou pe aceștia de rusofobie și de refuzul de a găsi soluții pentru a negocia un acord de pace.
Agenția Reuters scrie că Statele Unite vor anunța azi cele mai ample sancțiuni impuse Rusiei de când armata sa a invadat Ucraina în urmă cu doi ani. Sursele agenției de presă spun că urmează să fie sancționate peste 500 de entități juridice și persoane fizice care sprijină mașinăria de război a Rusiei. Secretarul adjunct al Trezoreriei de la Washington, Wally Adeyemo, a declarat agenției Reuters că noile sancțiuni vor fi impuse în parteneriat cu alte țări și vor viza complexul militar-industrial al Rusiei, inclusiv companiile din țări terțe care facilitează accesul Moscovei la diferite produse tehnologice.
Premierul polonez Donald Tusk nu pare să fi acceptat invitația președintelui ucrainean Volodymyr Zelenskyy de a se întâlni la frontiera comună a țărilor lor pentru a soluționa problema exportului de cereale ucrainene. La această concluzie ajung jurnaliștii BBC, după ce Donald Tusk a declarat joi că delegațiile guvernamentale din Polonia și Ucraina urmează să se întâlnească pe 28 martie la Varșovia. BBC amintește că fermierii polonezi protestează față de produsele agricole ieftine care ajung din Ucraina în Polonia și continuă să blocheze șase dintre cele nouă puncte de trecere a frontierei comune a celor două țări. BBC notează pe premierul polonez Donal Tusk s-a arătat încrezător în depășirea crizei și a dat asigurări că blocarea graniței nu va afecta furnizarea ajutoarelor militare spre Ucraina. Și asta pentru că autoritățile de la Varșovia vor include în lista obiectielor infrastructurii critice anumite tronsoane de drumuri și căi ferate de la punctele de trecere a frontierei.
Experimentul care prevede un program de lucru de 4 zile pe săptămână a eșuat în Ungaria, transmite Euronews. Potrivit jurnaliștilor postului pan european de televiziune, programul scurt nu permite angajaților să-și îndeplinească la timp toate atribuțiile de serviciu. În alte țări, proiectul-pilot s-a bucurat de mai mult succes. Analiștii maghiari citați de Euronews au explicat că săptămâna de muncă mai scurtă funcționează atunci când angajatorii sunt cu adevărat dispuși să reducă volumul de lucru chiar dacă salariile rămân la fel.
