Revista presei internaționale: Anul 2024 – decisiv pentru războiul din Ucraina; Zelenski, despre scurgerile de informații privind contraofensiva eșuată și posibilitatea alipirii oficiale a regiunii separatiste nistrene la Rusia
Presa internațională scoate în evidență concluziile trase de președintele Ucrainei Volodimir Zelenski după doi ani de război pe care țara sa îl duce împotriva trupelor ruse de ocupație. Șansele tot mai mari pe care le are fostul președinte american Donald Trump de a reveni la Casa Albă și alegerile parlamentare din Belarus sunt alte teme reflectate pe larg în presa străină răsfoită de Lidia Petrenco.
Presa internațională consemnează cei doi ani de la invazia rusă în Ucraina, pe fundalul unor manifestații comemorative, organizate în multe capitale ale lumii. Euractiv notează că pe 24 februarie, la Kiev au venit mai mulți lideri occidentali între care președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierul Italiei Giorgia Meloni și cel al Canadei Justin Trudeau. Oficialii străini l-au însoțit pe președintele Ucrainei la o manifestație desfășurată în orașul Gostomel de lângă Kiev, unde la începutul invaziei ruse s-au dus lupte decisive pentru evoluția războiului. Într-o adresare video către cetățeni, de la fața locului, Volodymyr Zelenskyy s-a arătat încrezător că în ciuda dificultăților, Ucraina poate obține victoria împotriva armatei ruse.
Novaya gazeta Evropa publică un reportaj în care consemnează amploarea manifestațiilor dedicate celor doi ani de la invazia rusă în Ucraina. Publicația rusă notează că mii de oameni au ieșit pe străzile țărilor din toată Europa pentru a transmite mesaje de sprijin pentru Ucraina.
Vorbind într-o amplă conferință de presă, ținută duminică la Kiev, Volodimir Zelenski a avertizat că lunile martie și aprilie vor fi dificile pentru Ucraina din cauza aprovizionării insuficiente cu arme și muniții, relatează Ukrainska Pravda. Potrivit publicației, liderul de la Kiev a estimat că anul acesta ar putea fi unul decisiv privind felul în care se va încheia războiul.
Le Monde subliniază că Zelenski a dezvăluit, fără a oferi detalii, că Ucraina are un 'plan clar' pentru o nouă contraofensivă împotriva forțelor ruse și a explicat că, pentru a compensa „scurgerile de informații”, în viitor, vor fi dezvoltate mai multe planuri de luptă. „Planurile noastre de contraofensivă erau pe masa Kremlinului înainte de a începe acțiunile de contraofensivă”, a spus liderul de la Kiev. Solicitată de Agence France Press, președinția a confirmat că Volodimir Zeleski s-a referit într-adevăr la o scurgere de informații, precizează Le Monde.
BBC atrage atenția că pentru prima dată, liderul de la Kiev a prezentat date exacte privind pierderile suferite de Ucraina în cei doi ani de război. Potrivit acestuia, 31.000 de soldați ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei ruse la scară largă, notează BBC amintind că alte estimări arată că numărul lor ar fi mult mai mare.
În cadrul conferinței de presă la forumul „Ucraina. Anul 2024”, Zelensky a comentat și zvonurile despre trecerea regiunii transnistrene a RM sub controlul oficial al Rusiei, titrează publicația ucraineană Suspilne. Potrivit publicației, președintele ucrainean se îndoiește că, la sfârșitul lunii februarie, locuitorii autoproclamatei Republici Nistrene vor cere anexarea acesteia la Rusia. „Nu sunt sigur din informațiile pe care le am”, a spus președintele. Volodimir Zelenski a adăugat că Republica Moldova nu a apelat la Ucraina pentru ajutor în această problemă.
Jumătate din ajutorul militar occidental către Kiev este livrat cu întârziere, a declarat duminică ministrul ucrainean al apărării Rustem Umerov, citat de Kyivpost. Ucraina, care se confruntă cu o penurie de muniție, a tras alarma luni de zile că ajutorul occidental ajunge lent și acest lucru are consecințe reale pentru lupta sa de doi ani împotriva Rusiei, notează publicația. Umerov a precizat că acest lucru pune Ucraina într-un dezavantaj suplimentar „în matematica războiului” împotriva Rusiei, despre care Occidentul a spus că trece din ce în ce mai mult la o economie de război.
Pe măsură ce aprovizionarea cu obuze de artilerie a Ucrainei a scăzut critic, în urma unei dispute acerbe din Congresul SUA care a blocat ajutorul militar pentru Kiev, dronele și-au asumat sarcini îndeplinite anterior de armele mari, relatează reporterul publicației Independent, într-un amplu material realizat în apropierea orașului Siversk din regiunea ucraineană Donețk. Este posibil ca dronele să domine următoarea fază a războiului, fiind în curs de dezvoltare sisteme de ghidare autonome, folosind inteligența artificială pentru a face dronele aproape invulnerabile la metodele existente de război electronic capabile să le dezactiveze sau să le distrugă, remarcă autrul articolului.
Publicațiile europene relatează că aproximativ douăzeci de lideri europeni se vor întâlni azi la Paris pentru a-i transmite președintelui rus Vladimir Putin un mesaj legat de războiul din Ucraina. Printre oficialii așteptați la palatul Elysee se numără cancelarul german Olaf Schloz, premierul spaniol Pedro Sanchez și ministrul britanic de externe David Cameron.
Între timp, presa americană relatează despre o nouă victorie a lui Donald Trump la alegerile primare care urmează să desemneze candidatul republicanilor la alegerile prezidențiale din Statele unite prgramate pentru luna noiembrie. Potrivit CNN, la alegerile primare republicane din Carolina de Sud, Trump a acumulat peste 60 la sută din voturi obținând o victorie clară în fața lui Nikki Haley, chiar dacă anterior, ea a fost guvernator al acestui stat. Totuși, victoria electorală a lui Trump în Carolina de Sud nu a fost deloc surprinzătoare, constată CNN, explicând că acesta este unul dintre cele mai conservatoare state din țară în care electoratul l-a susținut pe fostul președinte de fiecare dată când s-a prezentat la vot. Associated Press relevă că republicanii din Carolina de Sud sunt în mare măsură aliniați cu obiectivele lui Trump. Agenția amintește că mulți pun la îndoială valoarea sprijinirii luptei Ucrainei împotriva Rusiei.
Presa internațională a urmărit disputa iscată între membrii familiei opozantului rus, Alexei Navalnîi, și autoritățile ruse, care refuzau să le predea corpul acestuia, după moartea în închisoare, pe 16 februarie. Sămbătă purtătorul de cuvânt al lui navalnîi, Kira Iarmîș, a anunțat într-o postare, că în final, autoritățile ruse au cedat și au transmis corpul neînsuflețit mamei lui Alexei Navalnâi, pentru a fi înmorântat. Publicațiile internaționale au prealuat activ o nouă adresare video a soției opozantului rus, apărută cu puțin timp înainte ca autoritățile ruse să anunțe că au predat corpul. În cea de a 9-a zi de la moartea lui Navalnîi, Văduva l-a acuzat pe președintele rus Putin că lipsindu-și oponentul de dreptul de a fi înmormântat creștinește, demonstrează o dată în plus că nu are nimic în comun cu valorile tradiționale despre care spune că le promovează. Purtătorul de cuvânt, Kira Iarmîș, a mulțumit tututor celor care au cerut autorităților să elberareze din captivitate corpul lui Navalnîi.
Duminică, bielorușii s-au prezentat la urne pentru alegeri parlamentare, pe buletinul de vot figurând patru partide care susțin cu voce tare regimul dictatorului Alexandr Lukașenko, notează Politico. Potrivit publicației, candidații nu au participat la nicio dezbatere, prezentându-și în schimb programele lor identice la televiziunea de stat. „Dacă cineva consideră că alegerile noastre sunt plictisitoare... există circul, teatrul, locurile de concerte”, a declarat Igor Karpenko, șeful Comisiei Electorale Centrale din Belarus, în timpul unei emisiuni, notează politico. Euractiv constată că regimul președintelui în exercițiu Aleksandr Lukașenko utilizează toate metodele disponibile pentru a ține sub control alegătorii.
