Va trimite NATO trupele sale în Ucraina? – răspunsul, pe paginile publicațiilor internaționale; Interzicerea sponsorizării străine a reclamelor online cu trei luni înainte de alegerile UE
Majoritatea publicațiilor internaționale descriu impactul pe care-l are declarația președintelui francez Emmanuel Macron, care a admis că NATO și-ar putea trimite militarii în Ucraina pentru a lupta împotriva armatei ruse. Cauzele retragerii treptate a forțelor armatei ale Ucrainei din unele zone ale liniei frontului e un alt subiect abordat pe larg în presa străină. Ziarele continuă să relateze despre urmările pe care le are decesul în închisoare al liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi, a cărui familie nu poate găsi nicio locație pentru ceremoniile sale funerare. Lidia Petrenco rezumă câteva dintre cele mai importante articole dedicate acestor evenimente.
Presa internațională descrie agitația provocată în rândul politicienilor occidentali de președintele Franței, Emmanuel Macron, care a admis că trupele NATO ar putea fi trimise în Ucraina pentru a lupta împotriva armatei ruse. „Totul este posibil, dacă este util pentru atingerea obiectivului nostru”, și „nimic nu trebuie exclus”, chiar dacă „nu există un consens pentru a trimite trupe terestre în mod oficial, asumat și avizat”, a detaliat liderul francez. Publicația Le Point scrie că această remarcă scurtă a lui Macron făcută după summitul informal dedicat sprijinului pentru Ucraina, a deschis o ușă dublă închisă până acum de liderii europeni și nord-americani, constată publicația. BBC atrage atenția asupra refuzului aliaților NATO de a accepta ideea lui Emmanuel Macron de a trimite trupe în Ucraina, de frica de a nu intra într-un conflict direct cu Rusia. Serviciul britanic de presă notează că Moscova a și confirmat că un asemenea pas ar provoca inevitabil un conflict direct între NATO și Rusia. O dată în plus, declarațiile lui Emmanuel Macron au stârnit un protest internațional, constată Le Monde. La douăzeci de luni după ce a sugerat „că Rusia nu trebuie umilită”, iată-l pe președintele francez acuzat că a deschis o dezbatere prematură asupra posibilei trimiteri de trupe aliate în Ucraina, pentru a o apăra împotriva atacurilor de la Kremlin, observă Le Monde. Financial Times remarcă faptul că poziția „mai agresivă” a lui Macron vine în urma cererilor Ucrainei de sprijin militar sporit contra atacurilor rusești din ce în ce mai intense, care au făcut ca Moscova să cucerească un nou teritoriu după luni de impas. „Există, de asemenea, în capitalele europene o înțelegere că Rusia reprezintă o amenințare mai largă, nu doar în Ucraina, și ar putea chiar lansa o invazie a țărilor NATO din Europa de Est”, subliniază publicația.
Între timp, armata rusă depune eforturi pentru a străpunge linia frontului din estul Ucrainei, scrie Unian. Publicația semnalează că trupele ruse își folosesc rezervele, aviația și toată gama de arme de care dispune, inclusiv artileria. În aceste condiții, forțele ucrainene au fost nevoite să se retragă din satele Stepovoye și Severnoe de lângă Avdeevka. Analiștii DeepState, citați de Ukraisnka Pravda raportează că trupele ruse avansează spre vest și nord-vest de Avdiivka. Publicația amintește că retragerea armatei ucrainene din această zonă a liniei frontului are loc din cauza lipsei de muniții cu care se confruntă.
Pe fondul acestei crize, Coreea de Nord accelerează ritmul livrărilor secrete de arme către Rusia, semnalează Bloomberg. Publicația face referire la informații oferite de guvenul sud-coreean, potrivit căruia, Coreea de Nord a trimis aproximativ 6.700 de containere în Rusia, care ar putea conține aproximativ 3 milioane de obuze cu un calibru de 152 de milimetri. În schimb, Moscova aprovizionează Coreea de Nord cu produse alimentare și componente necesare pentru producția de armament, inclusiv pentru sateliți, scrie Bloomberg. Publicația notează că Putin i-ar fi oferit lui Kim Jong o limuzină de lux pentru a-i arăta aprecierea.
Între timp, Casa Albă și democrații din Congresul american continuă să depună eforturi susținute pentru a depăși disputele politice cu republicanii care blochează sprijinul militar promis Ucrainei, notează ABC news. Potrivit liderului majorității din Senat, Chuck Schumer, întâlnirea de ieri în Biroului Oval dintre președintele Joe Biden și liderii Congresului a fost marcată de noi tensiuni. Există puține ocazii când poți intra în istorie și regreți dacă nu faci ceea ce trebuie, a fost avertizat președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, citat de ABC news. Într-un alt articol, CNN constată că speakerul, Mike Johnson, are în mâinile sale soarta unei democrații și a unui popor. Țara pe care Johnson are puterea de a o salva este Ucraina, relevă CNN, amintind că președintele rus Vladimir Putin crede că acest stat nu are dreptul la existență.
Presa occidentală își îndreaptă atenția asupra unui noi opozant pe care Kremlinul l-a plasat după gratii. Rusia condamnă la doi ani și jumătate de închisoare un veteran pentru drepturile omului pentru că a denunțat războiul din Ucraina, titrează The Wall Street Journal. The New York Times notează că Oleg Orlov, în vârstă de 70 de ani, deținător al Premiul Nobel pentru Pace, a fost condamnat pentru „discreditarea” armatei ruse. Publicația Time amintește că Orlov este cunoscut mai ales pentru munca sa în calitate de co-președinte al organizației Memorial, înființată în 1989 pentru a documenta abuzurile împotriva drepturilor omului. Potrivit Amnesty International, „Condamnarea lui Orlov este rezultatul unui proces fals promulgat de autoritățile ruse pentru a pedepsi un critic proeminent al statului și a insufla frică celor care îndrăznesc să vorbească împotriva războiului din Ucraina”.
Publicațiile străine urmăresc și evoluția evenimentelor legate de moartea recentă a opozantului rus, Alexei Navalnîi. Secretarul de presă al lui Navalny, Kira Iarmiș, a declarat marți, citată de Meduza că echipa politicianului nu a reușit până acum să găsească o locație pentru ceremonia funerară a lui Navalnîi. Toți proprietarii localurilor refuză să ofere spații, pentru a nu intra în conflict cu autoritățile de la Moscova, notează Meduza. Novaya Gazeta Evropa relatează că avocatul lui Navalnîi, Vasili Dubkov, a fost reținut la Moscova pentru „încălcarea ordinii publice”, fără a se cunoaște de ce anume este acuzat. Dubkov este cel care a însoțit-o pe mama lui Navalny, în Salekhard, când a încercat să determine Serviciul Federal al Penitenciarelor să predea cadavrul fiului ei, amintește Novaya Gazeta Evropa.
Ieri, diplomați străini și cetățeni ai Moscovei au depus flori pe podul pe care, acum nouă ani, a fost ucis un alt lider al opoziției ruse, Boris Nemțov, notează Euronews. Ambasada și Consulatul SUA în Rusia au lansat o declarație în care spune că „Pe măsură ce ne amintim de Boris Nemțov și moștenirea sa, recunoaștem și pe acei ruși curajoși care continuă să lucreze în fața represiunii severe pentru un viitor mai luminos pentru țara lor”. „Reînnoim apelul către Guvernul Rusiei de a-și respecta promisiunile constituționale față de poporul său și de a le proteja drepturile”, se spune în comunicatul emis de diplomații americani. „Nouă ani fără Nemțov”, Calea unui politician rus remarcabil în fotografii - de la credința într-o Rusie liberă până la crima de lângă Kremlin, titrează Novaya Gazeta Evropa.
Euronews mai relatează că Parlamentul European a aprobat reguli mai stricte pentru publicitatea politică, menite să limiteze interferența străină, în special online. Astfel, sponsorii din țări terțe nu vor putea plăti pentru publicitate politică în UE în perioada de trei luni înainte de alegeri sau referendum, explică postul pan-european de televiziune. În plus, orice anunț politic va trebui etichetat ca atare și să includă informații precum cine a plătit pentru el și cât a costat. Planurile au fost înaintate de Comisia Europeană în 2021 pentru a crește transparența publicității politice, ca parte a măsurilor menite să protejeze integritatea alegerilor, precizează Euronews.
