Corespondență//Cererile de azil în UE la cel mai înalt nivel de la criza migrației din 2015 încoace
„Wir schaffen das” („O s-o rezolvăm”, „o să o ducem la capăt”) a fost răspunsul, devenit de atunci proverbial, dat de Angela Merkel exact în urmă cu cinci ani, pe 31 august 2015, când a fost întrebată dacă ea consideră că Germania poate face față unui asemenea flux migrator cum se vedea atunci.
Peste un milion de refugiați a primit Germania în acel an, iar Merkel, invitându-i să vină și să stea, spunea prin asta că Germania poate primi sistematic, an după an, câte un milion de refugiați, absorbindu-i și ajutându-i să devină cetățeni responsabili și integrați.
Optimismul lui Merkel era însă prea idilic: cererile de azil în UE au ajuns în ultimul an la cel mai înalt nivel de la criza migrației din 2015 încoace. Cauzele sunt multiple, soluția este încă departe, iar agenția de control al frontierelor UE — Frontex, prezentă și în Republica Moldova — nu se arată foarte eficientă. Cetățenii sirieni și afgani rămân cele mai mari grupuri dintre solicitanții de azil în UE. O nouă evoluție este că turcii constituie acum, în mod surprinzător, al treilea grup ca mărime de solicitanți de azil, cu o creștere de 82% din cereri față de 2022.
Se crede că numărul cererilor de azil în Uniunea Europeană va crește în continuare cu 18 % pentru a ajunge la cifra de 1,14 milioane, conform datelor oficiale publicate miercuri, 28 februarie. Acesta este cel mai înalt nivel de la criza migranților 2015-2016. Aceste noi cifre ar putea alimenta o dezbatere deja aprinsă asupra imigrației, în preajma unei serii de alegeri pe continent, în special alegerile pentru Parlamentul European din iunie, unde partidele de extremă dreaptă sunt așteptate să obțină un scor important.
În contextul războiului dintre Israel și Hamas, numărul palestinienilor care solicită azil în UE a atins de asemenea un prag record de aproape 11.600 in 2023, deși palestinienii sunt înregistrați ca atare cu mare greutate, majoritatea statelor UE nerecunoscând statul palestinian. Germania a fost din nou anul trecut principala destinație pentru solicitanții de azil, primind aproape o treime din toate cererile. Se adaugă la toate acestea 4,4 milioane de cetățeni ucraineni care și-au căutat refugiu în UE de când Rusia le-a invadat țara, ei neavând însă nevoie să depună o cerere oficială de azil. Frontex, Agenția Europeană pentru Paza de Frontieră și de Coastă , a anunțat în ianuarie că a înregistrat cea mai mare creștere a trecerilor neregulate ale frontierei din bloc din 2016 încoace, cea ce alimentează dezbaterea privind modalitățile de a reduce imigrația, unele autorități locale insistând că au fost copleșite de afluxul de migranți.
Bruxelles și-a consolidat legile privind azilul din 2016 încoace, iar UE a încheiat acorduri în Orientul Mijlociu și Africa de Nord pentru a descuraja plecările din țările de origine, dar situația este încă departe de a se stabiliza.
AUTOR: Dan Alexe
