Soarta RM în vizorul publicațiilor internaționale; Văduva lui Navalnîi îndeamnă Occidentul să nu mai emită rezoluții inutile împotriva lui Putin, ci să acționeze mai „creativ”
Presa internațională urmărește îndeaproape evoluția situației din Republica Moldova, pornind de la adresarea către Moscova a pretinșilor deputați din stânga Nistrului privind acceptarea regiunii transnistrene în componența Federației Ruse. Rezultatele summit-ului țărilor din Europa de Sud-Est reuniți pentru a sprijini Ucraina, adresarea văduvei fostului lider al opoziției ruse Alexei Navalnîi în Parlamentul European și protestele necontenite ale fermierilor din Polonia sunt alte teme reflectate de publicațiile străine răsfoite de Lidia Petrenco.
Temeri privind o iminentă invazie rusă au izbucnit într-un stat european, titrează Newsweek. Publicația analizează posibilele scenarii privind evoluția situației politice din Republica Moldova, luând în calcul modul în care Rusia a anexat anterior așa-numitele republici populare Donețk și Lugansk din estul Ucrainei. Newsweek citează un grup media de la Kiev, potivit căruia, Ucraina ar trebui să declare deschis că forțele rusești din regiunea Transnistreană sunt ținte legitime pentru militarii ei, și să fie pregătită să ajute Republica Moldova să-și elibereze teritoriul. New York Times notează că o fâșie subțire de pământ cuprinsă între Ucraina și Republica Moldova a cerut Rusiei să îi ofere protecție, repetând în miniatură scenariul jucat de regiunile din estul Ucrainei, acum ocupate de Moscova. Iar Associated press accentuează că tensiunile cresc între un teritoriu separatist și un guvern pro-occidental, care aspiră să se integreze în Uniunea Europeană. Moldova lucrează pentru a-și adapta legislația economică la cea a Uniunii Europene, dar noile taxe vamale impuse regiunii transnistrene i-au înfuriat pe oficialii locali, constată Associated Press. Referindu-se la tensiunile dintre Chișinău și Tiraspol, publicația Politico, menționează că președintele rus Putin, care a anexat ilegal mai multe regiuni ale Ucrainei, urmează să țină azi o lungă adresare în parlamentul de la Moscova. Le Parisien analizează reacția internațională la o posibilă escaladare în regiunea separatistă, dirijată de Kremlin. Publicația îl citează pe purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat American, Matthew Miller, potrivit căruia, Statele Unite urmăresc îndeaproape acțiunile Rusiei în stânga Nistrului și situația generală din această regiune”. Și asta, „având în vedere rolul din ce în ce mai agresiv și mai destabilizator al Rusiei în Europa. Totodată, Le Parisien observă că de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în urmă cu doi ani, au apărut de mai multe ori temeri privind extinderea conflictului în regiunea transnistreană. Publicația amintește că anul trecut, pretinsele autorități locale au acuzat Kievul că vrea să atace regiunea separatistă, după ce în martie au susținut că ar fi dejucat un atac care i-a vizat pe liderii săi. Ministerul rus al Apărării a asigurat din nou săptămâna trecută, fără a prezenta dovezi, că Ucraina pregătește o „provocare militară” împotriva regiunii, remarcă publicația franceză.
Principala agenție de stat rusă, Ria Novosti, a publicat în aceeași zi un răspuns al autorităților de la Moscova la solicitarea Tiraspolului, care au promis să ia în considerare cererea de ajutor care le-a fost adresată. Oferind o viziune proprie asupra situației, Ria Novosti subliniază că „60 la sută din rezidenții din regiune sunt ruși și ucraineni, și că aceștia au căutat secesiunea de Moldova chiar înainte de prăbușirea URSS, temându-se că republica se va alătura României în urma naționalismului”.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este „cea mai mare amenințare la adresa securității europene și a păcii internaționale” , au declarat, citați de agențiile internaționale de presă, liderii țărilor din Europa de Sud-Est, reuniți în cadrul unui summit în capitala Albaniei, Tirana. Kyiv Independent relatează că liderii statelor balcanice, inclusiv cei din Republica Moldova, România și Bulgaria, au semnat o declarație comună prin care-și reafirmă sprijinul pentru Kiev șidenunță agresiunea rusă. Potrivit publicației, conducătorii țărilor din Europa de Sud-Est au convenit să intensifice cooperarea în domeniul securității cibernetice, să depună eforturi pentru reconstrucția Ucrainei după război și să sprijine aderarea ei la Uniunea Europeană și NATO, precum și aspirațiile europene ale Republicii Moldova, Georgiei și țărilor din Balcanii de Vest.
Publicația ucraineană UNIAN atrage atenția la declarația făcută de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, în cadrul summitului de la Tirana. Liderul turc a subliniat că țara sa susține independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Mai mult, Erdogan a pledat pentru aplicarea celor 10 puncte ale planului de pace propus de liderul de la Kiev Vladimir Zelensky, plan care prevede retragerea trupelor ruse de pe tot teritoriul Ucrainei, notează Unian. „În pofida intrării în al treilea an de război și a tuturor eforturilor noastre, nu există suficiente progrese către instaurarea păcii. Îmi mențin viziunea că diplomației și dialogului trebuie să li se ofere șansa de a pune capăt războiului cu o pace justă și de durată. Este imperativ să se folosească toate căile diplomatice pentru atingerea acestui obiectiv. În opinia mea, este necesar să se înceapă eforturi comune pentru cel puțin determinarea parametrilor generali ai păcii.În acest sens, susținem fundamental cele 10 puncte ale planului de pace al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski ”, a subliniat Erdogan.
În timp ce președintele Turciei consideră că războiul din Ucraina trebuie finalizat la masa de discuții, văduva opozantului rus, Alexei Navalnâi, a îndemnat ieri liderii occidentali să nu își mai facă iluzii în acest sens. Potrivit Iuliei Navalnaia, „crima publică” săvârșită împotriva soțului ei, a arătat că Putin este „capabil de orice și că nu se poate negocia cu el”, notează BBC. "Nu poți să-l învingi, crezând că este un om cu principii, care are morală și reguli. Nu ai de-a face cu un politician, ci cu un monstru sângeros." Iulia Navalnaia a cerut Occidentului să nu mai emită rezoluții inutile și să înceapă să acționeze mai creativ, precizează agenția britanică de presă.
Vorbind în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, la 12 zile după ce soțul ei a murit brusc într-o colonie penală rusă, la vârsta de 47 de ani, Iulia navalnaia a declarat că trupul răposatului ei soț a fost abuzat și că nu este sigură dacă înmormântarea lui de vineri va fi un eveniment pașnic, notează Reuters. Kira Iarmiș, purtătorul de cuvânt al lui Navalnîi, a anunțat că vineri după-amiază va avea loc o slujbă religioasă într-o biserică din districtul Mariino din Moscova, unde a locuit politicianul. Aliații lui Navalnîi au acuzat Kremlinul că le-a zădărnicit încercările de a organiza un serviciu de pomenire civil separat într-o sală care ar fi putut găzdui mai mulți oameni, amintește Reuters.
Pe fondul temerilor privind escaladarea conflictului militar din Ucraina, în Polonia vecină nu contenesc protestele fermierilor, transmite Euronews. Aceștia continuă să demonstreze împotriva importurilor de alimente ieftine din Ucraina și politicilor agricole ale Uniunii Europene. Protestatarii cer retragerea țării din Acordul Verde al blocului comunitar, criticând măsurile sale costisitoare care vizează combaterea schimbărilor climatice și protecția mediului, conchide Euronews. Premierul polonez Donald Tusk a declarat miercuri, citat de AFP, că guvernul analizează o închidere „temporară” a graniței cu Ucraina pentru mărfuri, pe fondul tensiunilor legate de cerealele ucrainene la preț scăzut. „Discutăm cu partea ucraineană despre închiderea temporară a frontierei, încetarea în general a comerțului”, a declarat Tusk reporterilor. "Voi discuta despre asta mâine și cu fermierii polonezi. Această soluție ar fi doar temporară... și dureroasă reciproc", a adăugat el. Potrivit UNIAN, reprezentanții Ucrainei și Poloniei au purtat negocieri pe 28 februarie pentru deblocarea graniței, timp în care nu a fost menționată opțiunea de oprire a comerțului. Reprezentantul comercial al Ucrainei, Taras Kachka, a anunțat acest lucru pe o rețea de socializare. "Am reușit să găsim un limbaj comun și lucrăm la o soluție constructivă cu privire la modul de deblocare a graniței și de a ține cont de interesele fermierilor din Polonia și Ucraina. Nu este ușor, dar este posibil", a spus Kachka. Oamenii observă politizarea tot mai mare a protestelor și revendicărilor agricole, notează cotidianul polonez Rzeczpospolita. Multor oameni nu le plac drumurile blocate și nu sunt de acord cu împrăștierea cerealelor ucrainene. Mulți încep, de asemenea, să se întrebe ce va însemna în practică satisfacerea nevoilor agricole, punctează publicația.
