Amenințările nucleare împotriva Occidentului, transmise în direct și în cinematografele din Rusia; Navalnîi va fi înmormântat la Moscova pe fondul incertitudinii și al securității stricte
În contextul provocărilor militare la care e supus continentul european, presa internațională a urmărit îndeaproape discursul anual al președintelui rus Vladimir Putin despre starea națiunii, ținut în fața legislatorilor de la Moscova. Publicațiile americane scriu între timp despre măsurile pe care le ia Pentagonul pentru a sprijini militar Ucraina în condițiile impasului politic din Congresul Statelor Unite care blochează o nouă asistență pentru Kiev. Presa străină descrie și eforturile regimului de la Kremlin de a pune piedici organzării ceremoniei funerare a fostului lider al opoziției ruse Alexei Navalnîi care urmează să fie înmormântat astăzi. Lidia Petrenco știe mai multe detalii și relatează.
Pentru prima dată, în acest an, unul electoral, în Rusia au riscat să arate mesajul președintelui țării Adunării Federale nu numai în direct la televizor și online, ci și în cinematografe, relatează Novaya Gazeta Evropa. Cu toate acestea, experimentul public a eșuat – pentru că în majoritatea cazurilor, sălile erau aproape goale, constată publicația.
Publicația britanică Independent observă că mai bine de două ore președintele rus Vladimir Putin a ținut un discurs dezordonat despre starea națiunii, în timpul căruia a lansat o serie de amenințări nucleare împotriva Occidentului. Putin a avertizat asupra riscului declanșării unui conflict nuclear global, în cazul în care Occidentul va decide să își trimită trupele în Ucraina pentru a lupta împotriva armatei ruse, notează Associated Pess. Agenția de presă subliniază că Putin a mai făcut anterior asemenea declarații amintind frecvent despre puterea nucleară a Rusiei în încercarea de a descuraja Occidentul să-și extindă sprijinul militar pentru Kiev.
Președintele rus a vorbit pe un ton deosebit de șocant, răspunzând în special la mențiunea lui Emmanuel Macron despre posibila trimitere a trupelor occidentale în Ucraina, notează Le Figaro. Aceste cuvinte au provocat o reacție extrem de ascuțită din partea Moscovei, deși reprezentanții statelor occidentale, inclusiv Statele Unite și Germania, au infirmat astfel de planuri, amintește BBC. Agenția de presă relatează că joi, Emmanuel Macron a reconfirmat cele spuse la începutul săptămânii, insistând că „Toate acestea sunt probleme destul de serioase, fiecare cuvânt pe care îl spune despre această problemă este echilibrat, atent și proporțional”. La scurt timp după declarațiile lui Macron, ministrul francez al Apărării și Ministrul de Externe au spus că liderul țării avea în vedere trimiterea de trupe fără a „trece pragul războiului”, adică trupele occidentale ar putea fi angajate în pregătirea Forțelor Armate ale Ucrainei, ajutând cu tratament medical sau securitate cibernetică.
Șeful Pentagonului a specificat condiția în care Statele Unite vor intra în război cu Federația Rusă, titrează UNIAN. Lloyd Austin le-a explicat clar deputaților din Congresul american că dacă Rusia va învinge Ucraina, Statele Unite vor trebui să-și trimită armata la război, pentru că agresiunea Kremlinului va continua, relatează Unian. "Țările baltice sunt foarte îngrijorate că vor fi următoarele. Ele îl cunosc pe Putin, știu de ce este capabil. Dacă Ucraina va cădea, chiar cred că NATO va ajunge în război cu Rusia", a spus șeful Pentagonului.
ABCnews transmite că săptămâna viitoare Congresul american se va reuni pentru a termina lucrul la prima tranșă din șase proiecte de finanțare, după ce joi, cu susținerea deputaților democrați, a reușit să prevină o închidere parțială a guvernului. Noile termene limită de finanțare pentru facturile de cheltuieli guvernamentale sunt 8 și 22 martie, notează publicația. Președintele Joe Biden a cerut Congresului să lucreze în zilele următoare pentru a adopta un proiect de lege de finanțare pe termen întreg, precum și un supliment de securitate națională. „În timpul întâlnirii mele cu liderii Congresului din această săptămână, am convenit cu toții asupra importanței vitale a sprijinirii Ucrainei. Această înțelegere trebuie acum susținută de acțiuni”, a spus Biden într-o declarație scrisă joi seară. „Pe lângă înarmarea Ucrainei în timp ce se apără împotriva atacurilor rusești în fiecare zi, acest proiect de lege va contribui la asigurarea faptului că Israelul se poate apăra împotriva Hamas și a altor amenințări. Și va oferi ajutor umanitar critic poporului palestinian și celor afectați de conflictele din lume."
Administrația prezidențială americană ia în considerare posibilitatea de a oferi asistență militară de urgență Ucrainei din propriile rezerve ale armatei americane, acest plan fiind acum „pe masă” la Casa Albă, scrie The New York Times. Potrivit surselor publicației, o astfel de mișcare ar fi o măsură pe termen scurt pentru a ajuta armata Ucrainei până când Congresul va aproba un pachet mai mare de ajutor militar pentru Ucraina. Acum, Pentagonul are autoritatea de a transfera arme din propriile rezerve în Ucraina, în valoare totală de aproximativ 4 miliarde de dolari. Oficialii și analiștii occidentali spun că forțele terestre ucrainene sunt depășite numeric și lipsite de artilerie, arme de apărare aeriană, muniții și se află, probabil, în cea mai periculoasă poziție de când a respins atacurile rusești în primele luni ale războiului,” scrie New York Times.
Miniștrii europeni de externe și militari se vor întâlni la Paris în câteva zile pentru a discuta despre progrese concrete în sprijinirea Ucrainei și apărarea Moldovei, care se confruntă cu destabilizarea din partea Rusiei, relatează Ukrinform. Purtătorul de cuvânt al Ministerului francez de Externe, Christophe Lemoine, a anunțat acest lucru într-o ședință de informare, fără a oferi o dată anume.
Între timp, presa ucraineană scrie despre un nou record atins de Forțele de Apărare ucrainene, care în februarie au distrus 13 avioane militare rusești, după cum a anunțat pe o rețea de socializare, liderul de la Kiev, citat de Ukrinform."În ciuda capacităților sale limitate și a lipsei de superioritate aeriană, Ucraina a reușit să facă din februarie 2024 o lună catastrofală pentru aviația de luptă rusă, a declarat Zeleski, cerând partenerilor să accelereze adoptarea tuturor deciziilor pentru a consolida în continuare capacitățile forțelor aeriene ucrainene. Imaginează-ți ce ar putea realiza Ucraina cu asistență militară suficientă, oportună și neîntreruptă", a subliniat Zelensky citat de publicația Ukrinform.
Presa internațională descrie piedicile puse de regimul de la Kremlin organizării ceremoniei de înmormântare a fostului lider al opoziției ruse, Alexei Navalnîi, care urmează să fie condus astăzi pe ultimul drum. Alexei Navalnîi va fi înmormântat la Moscova pe fondul incertitudinii și al securității stricte, titrează Reuters. Șoferii refuză să transporte trupul neînsuflețit al lui Navalnîi, fiind amenințați de persoane necunscute care le cer să nu se implice, scrie CNN, cu referire la un mesaj al purtătorului de cuvânt al lui Navalnîi. Echipa acestuia plănuise inițial să organizeze funeraliile joi, dar i s-a spus că „nu există muncitori disponibili la cimitir care să poată săpa un mormânt”, remarcă CNN. „Adevăratul motiv este clar. Kremlinul a înțeles că nimeni nu ar fi ascultat mesajul anual al lui Putin adresat Adunării Federale, dacă Alexei ar fi fost înmormântat în aceeași zi”, scrie Novaya Gazeta Evropa, citând surse apropiate opozantului. Potrivit canalului Telegram RusNews, autoritățile au adus deja în cimitir numeroase bucăți de gard metalic, iar polițiștii patrulează în zonă în mici grupuri. „Au fost instalate camere de supraveghere pe fiecare stâlp din preajmă”, precizează sursa.
Parlamentul European solicită o anchetă internațională independentă și transparentă cu privire la circumstanțele morții lui Alexei Navalnîi, notează Euronews. Forul european a adoptat o rezoluție în care condamnă opresiunea politică din Rusia și moartea liderului opoziției, precizând că atât statul rus, cât și președintele Vladimir Putin poartă personal responsabilitatea penală și politică pentru moartea lui Navalnîi, conchide Euronews.
Presa de pe mapamond continuă să urmărească evoluția conflictului miltar dintre Israel și gruparea islamistă Hamas. Agențiile internaționale de presă anunță că zeci de palestinieni au fost uciși la primele ore ale dimineții de joi, când mulțimile disperate s-au adunat în jurul camioanelor cu ajutor umanitar. Au existat relatări total diferite despre modul în care victimele au murit în haosul care a avut loc lângă orașul Gaza, în nordul fâșiei, constată The Guardian. Hamas a dat vina pe forțele israeliene care au deschis focul asupra unei mulțimi de palestinieni, în timp ce Israelul a susținut că majoritatea victimelor au fost rezultatul călcării palestinienilor în timp ce mulțimile au luat cu asalt și au jefuit camioanele, notează Axios. Times of Israel îl citează pe purtătorul de cuvânt al Forțelor de Apărare ale Israelului, Daniel Hagari, potrivit căruia, trupele au tras focuri de avertisment în încercarea de a dispersa mulțimea de palestinieni care au înconjurat camioanele. „În timp ce aceste provizii umanitare vitale se îndreptau către populația din Gaza aflată în nevoie, mii de locuitori din Gaza au înconjuat camioanele, unii au început să se împingă și să se calce în picioare până la moarte, în timp ce jefuiau proviziile umanitare”, spune Hagari. Într-o declarație trimisă Newsweek după o călătorie recentă în Gaza, secretarul general al Consiliului Norvegian pentru Refugiați, Jan Egeland, a descris „o populație civilă cuprinsă de distrugere și disperare. Foametea este o amenințare din ce în ce mai mare aici, deoarece milioane de oameni prinși în capcană se confruntă cu un coșmar de violență și foamete”, susține Jan Egeland.
