Revista presei interbelice // Ce scriau ziarele acum un secol
Reforma agrară, dezvoltarea industriei și a relațiilor economice cu vecinii, dar și promovarea obiectivelor turistice dintre Prut și Nistru erau printre principalele teme abordate în presa interbelică din Basarabia, la început de martie. Reporterul Radio Moldova, Cristina Prisacari, a răsfoit ziarele de acum un secol, din arhivele Bibliotecii Naționale, inclusiv pe cele din stânga Nistrului, și ne relatează mai multe despre preocupările societății din acea perioadă.
Agricultura este un domeniu despre care se scrie mult și divers în perioada interbelică, în special în contextul reformei agrare, una dintre cele mai radicale din Europa. În 1921, la început de martie, ziarul Foaia Plugarilor, specializat în dări de seamă ale camerelor agricole și sfaturi pentru agricultori, relatează despre primele împroprietăriri în Basarabia, care au avut loc în comuna Mereni și Bălăbănești. La acea vreme instituția responsabilă de gestionarea retrocedărilor, „Casa Noastră”, conferea țăranilor basarabeni titluri legale de proprietate. Pe cele două moșii din județul Chișinăului menționate mai sus, cu întindere de 5 500 de hectare s-au împroprietărit aproximativ „900 de lotași, iar acum stau inginerii cu țăranii să bată parii sau petrele de hotar a loturilor”. La aceste evenimente, considerate festive, au venit țărani din toate colțurile Basarabiei și oaspeți de pretutindeni, precum miniștrii țării Atanasiu și Nitză și președintele „Casei Noastre”, I. Costin. Alesul țăranilor în comisiunea de expropriere și împroprietărire, Alexe Gacichevici a ținut un discurs în care calificat acea zi drept una istorică pentru întreaga Basarabie și care marca sfârșitul nedreptății țăranilor.
Și problema industriei Basarabiei de rând cu dezvoltarea cooperativelor sunt printre subiectele abordate de publicația Basarabia Economică, care în perioada interbelică a constituit principalul buletin al Camerei de comerț și industrie a statului. Într-un articol, scris în martie 1919, este evidențiată importanța legăturilor economice viitoare care trebuie să existe între România și Ucraina, care în acea perioadă încă nu fusese anexată la fosta Uniune Sovietică. Autorul materialului punctează că, prin unirea definitivă a României cu Basarabia, țara se mărginea cu Ucraina, care avea o populație similară cu cea a Franței, iar oportunitățile economice și comerciale vor crește.
La început de martie 1920, Moldova de la Nistru, revistă scrisă și ilustrată pentru popularizarea literaturii și tuturor științelor din Basarabia, include pe primele pagini ale ediției un articol al Eleonorei Stratilescu despre lupta femeilor pentru independență financiară. Intitulat "familia în trecut și viitor", materialul releva că femeia din acea perioadă era o personalitate mult mai accentuată, mai puternică și mult mai determinată să-și asigure independența economică decât femeia din generația trecută. Însă această luptă a femeilor îi nemulțumește pe unii și chiar este dezaprobată de alții. Totuși autoarea punctează că independența economică este baza pe care se dezvoltă demnitatea omenească, conștiința de sine și individualitatea.
Ziarul mai scrie și despre locurile „vrednice de cunoscut” din Basarabia interbelică, prin frumusețea lor și prin însemnătatea istorică pentru românii de pretutindeni. În acest sens, este evocat exemplul Mănăstirii Jabca situată pe malul Nistrului, în județul Soroca. Printre curiozități este remarcat și faptul că în interiorul Mănăstirii se află trei biserici: una mare din piatră, o școală pentru copiii orfani și o școală de învățare.
Publicațiile din Basarabia acordă atenție sporită și vieții religioase. Bogată în articole cu caracter religios și cultural, revista Luminătorul a excelat pe acest segment. De exemplu, în ediția din martie 1926, în partea oficială găsim informații despre modificări în eparhiile basarabene după legea administrativă, care a intrat în vigoare la începutul anului. Conform legii, comunele care au trecut din Basarabia peste Prut, ele ca patriarhii trebuiau să fie conduse în viitor de Chiriarhul de acolo. Astfel mai multe eparhii urmau să-și schimbe hotarele. În același timp, în partea neoficială, revista includea articole despre promovarea credinței și valoarea acesteia pentru suflet.
În stânga Nistrului, unde în 1924 autoritățile sovietice creaseră așa-numita Republică Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, ziarul Plugarul Roșu, care constituia nucleul presei de partid din perioada interbelică, promova activ politica de moldovenizare. Cu binecunoscutul slogan bolșevic: Proletari din toate țările, uniți-vă! acesta era editat în așa numita limbă moldovenească, cu grafie chirilică, într-un limbaj degradant și artificial.
La început de martie, 1930, pe filele ziarului se regăsesc articole tematice din agricultură. Plugarul Roșu/Plugariu Roș scria despre pregătirea semănatului bolșevicesc de primăvară. Raioanele Dubăsari, Ocna Roșie și Bârzu nu sunt gata de ieșirea la lucru în câmp și nu au organizat nicio stație de mașini și cai. Articolul notează că, pe teritoriul autonomiei trebuiau să fie organizate în total 64 de stații de mașini și cai, dar nu fusese realizată nici o treime din această sarcină.
De asemenea, la fel de importante erau tehnica agricolă și motorina, cea din urmă numindu-se "material arzător pentru tractoare". Ziarul mai scrie despre comuna Maiak, cea care până atunci primise 20 de tractoare și anunță despre construcția unui depozit de motorină în comuna Vorăncău. Acesta urma să fie gata până la începutul campaniei semănatului de primăvară.
Un alt articol tematic se referă la barierele din calea semănătorilor, printre care este remarcată lipsa de semințe. Locuitorii colectivizați din raionul Balta declară că sunt pregătiți de semănat în proporție de 93 la sută, urmau să se alăture procesului oamenii înstăriți și așa-numiții cetățenii „lipsiți de drepturi de glas.”
Tot la acest subiect, ziarul mai notează că școala profesională din Târgul Baltei a organizat o ședință pentru pregătirea tinerilor instructori în procesul de „otrăvire a seminței”. Prin urmare, observăm că publicația acordă prioritate evenimentelor din acest domeniu, esențiale în prima săptămână din martie.
Autor: Cristina Prisacari
