Revista presei: România câștigă, iar Rusia pierde teren în Republica Moldova; Maia Sandu și Vadim Krasnoselski promit menținerea păcii la 32 de ani de la izbucnirea războiului de pe Nistru
România câștigă, iar Rusia pierde teren în Republica Moldova; Maia Sandu și Vadim Krasnoselski promit menținerea păcii la 32 de ani de la izbucnirea războiului de pe Nistru - sunt printre cele mai comentate subiecte în presă, pe care le trece în revistă Victoria Popa.
Ziarulnational.md publică opinia comentatorului politic de la București, Cristian Hrițuc, care crede că România câștigă, iar Rusia pierde teren în Republica Moldova. Anume din acest motiv ministrul Afacerilor Externe de la Moscova, Serghei Lavrov, a avut o ieșire nervoasă la adresa Chișinăului, în cadrul Forumului Diplomatic din Antalya, Turcia.
Șeful diplomației ruse a învinuit ,,conducerea română de la Chișinău”, pentru faptul că nu le satisface doleanțele așa-ziselor autorități din Transnistria, enclava separatistă controlată de Rusia.
Lavrov folosește în sens negativ expresia conducerea română de la Chișinău, încercând să adâncească conflictul dintre populația rusofonă și moldoveni, dintre susținătorii direcției pro-Est și cei care susțin curentul pro-Vest. El spune că autoritățile de la Chișinău încearcă să blocheze formatul 5+2, care are ca scop rezolvarea problemei transnistrene. Doar că formatul acesta nu a dat nicio soluție timp de 20 de ani, iar după invazia Federației Ruse în Ucraina putem spune că formatul e mort și îngropat, susține comentatorul Cristian Hrițuc.
Potrivit lui, partea bună e că și Moscova conștientizează că România a câștigat o luptă importantă în Republica Moldova. Nu au reușit să livreze în Republica Moldova nimic. Nu se compară la niciun capitol cu România. Au livrat doar gaz scump și șantaj.
Europa Liberă informează că Maia Sandu și Vadim Krasnoselski promit menținerea păcii, în mesaje diferite, la 32 de ani de la izbucnirea războiului de pe Nistru.
Liderii de la Chișinău au comemorat pe 2 martie 32 de ani de la izbucnirea războiului de pe Nistru, din 1992, iar președinta Maia Sandu a declarat că își „asumă solemn” să păstreze „pacea și libertatea”, în vreme ce Tiraspolul acuză guvernul moldovean de „război economic”.
Într-un mesaj online după depuneri de flori la monumentele lui Ștefan cel Mare și al Mamei Îndurerate, președinta Sandu a mai spus că „mai există forțe” care încearcă să sădească „neîncredere și discordie între noi”, dar că acestea „nu vor reuși nici acum, nici pe viitor”.
La Tiraspol, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a transmis într-un mesaj, difuzat de presa locală, că autoritățile regiunii secesioniste „înțeleg pe deplin” cât de importantă este „menținerea păcii pe malurile Nistrului” și că încearcă prin „toate mijloacele” să asigure acest lucru.
Jurnal.md menționează că se împlinesc doi ani de când președinta Maia Sandu a semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Cu acest prilej, șefa statului a venit cu un mesaj în care afirmă că, în acești doi ani, Republica Moldova a făcut mulți pași hotărâți pe calea europeană.
Potrivit Maiei Sandu, aderarea la Uniunea Europeană înseamnă condiții mai bune în școli și grădinițe, drumuri modernizate, poduri noi, spitale dotate cu echipamente moderne și, cel mai important, înseamnă pace și securitate.
La fel, președinta menționează că aceste eforturi au fost răsplătite cu decizia pozitivă de inițiere a negocierilor de aderare, venită din partea statelor membre ale Uniunii Europene.
Deschide.md publică mesajul fostului ministru de Externe, Nicu Popescu, la doi ani de la semnarea de către Maia Sandu a cererii de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Fostul șef al diplomației moldovenești menționează că în tot acest timp, Republica Moldova a reușit să înregistreze cea mai rapidă și bună dinamică de implementare a acquis-ului Uniunii Europene, având progrese în nouă dintre cele 35 de capitole de negocieri, iar momentul crucial și de succes a fost în decembrie 2023, când a fost consolidată poziția Republicii Moldova în cadrul comunității europene, prin obținerea deciziei favorabile de începere a negocierilor de aderare.
În opinia lui Popescu, un element cheie în acest proces este referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, inițiat de Președinta Maia Sandu, care oferă cetățenilor oportunitatea vitală de a-și exprima direct dorința și sprijinul pentru acest parcurs.
Ipn.md aduce în vizorul public declarația președintelui Senatului României, Nicolae-Ionel Ciucă, aflat în vizită la Chișinău. Potrivit lui Ciucă, aderarea la Uniunea Europeană nu depinde doar de efortul autorităților, cetățenii trebuie să creadă în acest demers.
Președintele Senatului României a amintit că în 2022 România a pus la dispoziție un fond de o sută de milioane de euro, bani care sunt destinați pentru proiecte stabilite la nivelul Guvernului și autorităților locale din Republica Moldova. Potrivit oficialului român, primarii sunt foarte interesați de continuarea programului de finanțare pentru Satul European în Republica Moldova.
TV8 publică o investigație despre risipirea banilor publici în Chișinău.
Zeci de milioane de lei a cheltuit Primăria Municipiului Chișinău în 2023 pentru concerte și festivaluri. În 2024, cheltuielile planificate pentru aceste activități sunt chiar mai mari.
Pentru concerte, festivaluri și alte chefuri, primăria vrea să cheltuie în acest an 49 milioane de lei, cu 11 milioane mai mult decât în 2023.
Între timp, primarul Ion Ceban se plânge că municipiul Chișinăul este discriminat, iar transferurile de la bugetul de stat nu sunt suficiente.
Datele analizate arată însă contrariul. În primul an de mandat al actualului primar, Chișinăul a primit transferuri cu destinație specială în valoare de 2,4 miliarde, ajungând în 2024 la 3,85 miliarde de lei. Anul 2024 a început cu proteste la Primăria Chișinău. Zeci de oameni au ieșit în stradă nemulțumiți de decizia primarului și a echipei sale de a tăia bugetele destinate grupelor cu program prelungit, asistenților personali și compensațiilor la căldură.
În consecință, pe 5 ianuarie, Ceban a anunțat lansarea unei campanii, prin care solicită Guvernului să redirecționeze mai mulți bani spre bugetul municipal. Acesta cere restituirea în bugetul local a 50% din taxele și impozitele achitate de chișinăuieni.
Expertul în finanțe publice Marin Gospodarenco crede că această campanie a Primăriei Chișinău nu este nimic altceva decât PR politic. Nicăieri în lume nu există o capitală căreia să i se returneze 50% din taxe și impozite.
În perioada mandatului lui Ion Ceban, Primăria municipiului Chișinău a împrumutat de la bănci aproape 1,5 miliarde de lei. Creditele au crescut de două ori față de perioada predecesorilor săi.
Agroexpert.md informează despre un nou produs de creditare pentru sectorul agricol care va fi disponibil începând cu data de 15 martie curent. Fermierii interesați sunt încurajați să se adreseze băncilor la care sunt deserviți pentru a accesa instrumentul financiar. Produsul a fost elaborat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) și Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului.
Produsul este destinat mijloacelor circulante și va fi un instrument permanent. Cu o garanție din partea statului, în valoare de 1 milion 600 de mii de lei, produsul este deschis tuturor agricultorilor. Pentru a răspunde necesităților imediate, în primul an, au fost aprobate condiții speciale care ulterior vor fi modificate.
TVR Moldova scrie despre expoziția de peste 100 de mărțișoare, unele vechi de peste 50 de ani, care pot fi admirate în aceste zile la Soroca. Expoziția se desfășoară în incinta Muzeului de Istorie și Etnografie din oraș și are genericul „Mărțișor păstrat cu drag în muzeul lui Bulat”.
Vizitatorii spun că au făcut o călătorie în timp, admirând zecile de mărțișoare. Expoziția este la cea de-a doua ediție și poate fi vizitată gratuit până la sfârșitul lunii martie.
